Cea de-a II-a ediţie a Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară de la Cetate, care debutează astăzi, va aduce în prim-plan cinematografia şi bucătăria celor 10 ţări dunărene. „Vor fi prezentate circa 100 de filme din 10 cinematografii, vor fi invitaţi cineaşti din 10 ţări. Ca şi anul trecut, demonstraţiile culinare vor veni în completare. La ultimele vor contribui doi maeştri deja consacraţi, Mircea Dinescu şi Dunărea, care sperăm că va fi darnică în peşte”, a declarat Constantin Fugasin, directorul festivalului. Evenimentul se desfăşoară în perioada 18-27 august, în Portul Cultural Cetate, şi este organizat de Asociaţia „Film România” (AFR) şi Fundaţia Pentru Poezie „Mircea Dinescu”, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Institutului Cultural Român, având susţinerea Consiliului Judeţean Dolj, a Primăriilor Cetate şi Calafat.
Apartenenţa la o cinematografie dintr-o ţară dunăreană – criteriu de selecţie a filmelor
„Criteriile după care s-au ales filmele din acest an au fost, pe lângă apartenenţa la o cinematografie dintr-o ţară dunăreană, subiectul – legat de Dunăre sau artă culinară – sau premiile obţinute de acestea. De asemenea, vom prezenta filme de arhivă foarte vechi, având ca subiect Dunărea, pelicule excepţionale ca valoare documentară”, a declarat Marian Ţuţui, selecţionerul acestui festival.
Astfel, la Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară vor rula şi filme vechi, restaurate, cum ar fi producţia ungurească din 1919, semnată de Alexandre Korda, „Omul de aur – Az aranzember”, un film mut după romanul omonim de Jokai Mor, filmat şi pe insula Ada Kaleh, sau filmul german ce deschide astăzi festivalul, „Dunărea de la Pădurea Neagră la Marea Neagră”, un documentar mut realizat de Hans Curlis în 1929, care a fost cofinaţat, la vremea aceea, şi de Direcţia Presei a Guvernului României.
Pelicule premiate la Cannes şi Berlin ori prezentate la festivalurile de la Regensburg şi Linz
Filmele prezentate la FDFAC vor fi de toate genurile (scurtmetraje, animaţii, filme de ficţiune, comedii, horror, experimentale etc.). Vor fi prezentate filme precum drama ucraineană „Bucuria mea” (2010, regia Serghei Loznita), la care şi-au dat concursul directorul de imagine Oleg Mutu şi actorul Vlad Ivanov, documentare bulgare recente de mare succes precum „Faraoni de beton” (2010, regia Iordan Todorov), despre ţiganii bogaţi şi cavourile lor luxoase, două filme ale regizorului croat Dalibor Matanici („Petrecerea / Tulum” şi „Mama asfaltului / Majka asfalta”), despre care s-a spus că pare că ar aparţine Noului Val Românesc, filme premiate la Cannes şi Berlin precum „Drumeţii” al ucraineanului Igor Strembitki, „Minus” şi „Fugi, iepure, fugi” ale sârbului Pavle Vuckovici sau „411- Z” al ungurului Daniel Erdely, respectiv drama regizoarei germane Maren Ade „Toţi împreună” şi desenul animat „Tramvaiul nr. 9” al ucraineanului Stepan Koval, ambele premiate la Berlinale, două selecţii de scurtmetraje în mare parte experimentale ale festivalurilor de la Regensburg şi Linz, comedii recente din Austria şi Slovacia precum „Peşte mic (2009, regia Marco Antoniazzi), respectiv „Cadavrul trebuie să moară” (2010, regia Jozsef Pasteka). La acestea se adaugă două selecţii bogate de scurtmetraje româneşti şi moldoveneşti sau câteva filme cu subiect culinar ca „Poveste despre gătit” (2010, regia Peter Kerekes), un documentar slovac despre rolul bucătăriei în marile conflicte moderne, care a obţinut deja zece premii în zece ţări.
Volumul „Orient Express. Filmul românesc şi filmul balcanic”, la a doua ediţie
Nu trebuie uitate filmele redescoperite. Este vorba despre „Patul lui Procust” (2002, regia Sergiu Prodan şi Viorica Mesina), o adaptare după Camil Petrescu necunoscută publicului românesc, dar la care şi-au dat concursul mari actori ca Oleg Iankovski, Maia Morgenstern, Adriana Trandafir şi alţii, un documentar incredibil precum „Atunci s-a clădit oraşul” (1970) al lui Constantin Vaeni sau o primă ecranizare după Panait Istrati – filmul mut ucranian „Kira Kiralina” (1928, regia Boris Glagolin).
La Cetate vor mai putea fi văzute filme având ca personaj Dunărea, precum „Donau, Duna, Dunărea” (2003, Austria, regia Goran Rebici), în care îi putem regăsi pe actorii Florin Piersic şi Ioana Flora, „Frumoasa Dunăre albastră” (2008, Serbia, regia Darko Bajic), o ecranizare maghiară a romanului „Pilotul de pe Dunăre” de Jules Verne, documentarul „Ultima primăvară pe Ada-Kaleh” (1968, regia Petre Sirin) şi un documentar maghiar, „Exodul de pe Dunăre” (1998, regia Peter Forgacs), în care apar imagini color unice cu refugiaţii germani şi evrei din Basarabia, ca şi cu porturile dunărene.
Pe lângă filmele care vor putea fi vizionate gratuit, la Cetate, în cadrul Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară va avea loc lansarea celei de-a doua ediţii a cărţii semnate de selecţionerul Marian Ţuţui, „Orient Express. Filmul românesc şi filmul balcanic”. Cartea este tradusă în limba engleză şi a obţinut în 2008 Premiul Asociaţiei Criticilor de Cinema din cadrul UCIN.
***
Festivalul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară se deschide astăzi, această primă zi fiind dedicată Germaniei.
- Ora 18.00: Sosirea invitaţilor
- Ora 18.15: Concert de muzică de cameră. Interpretează bursierii SoNoRo.
- Ora 21.15:„Dunărea de la Pădurea Neagră la Marea Neagră / The Danube from the Black Forest to the Black Sea / Die Donau bilden den Schwarzwald bis zum Schwarzen Meer” (1929, Germania, regia Hans Kubis, documentar, 31 de minute); „Toţi ceilalţi / Everyone Else / Alle Anderen” (2009, Germania, regia Maren Ade, dramă, film de dragoste, 119 minute).
Următoarele zile de festival vor fi dedicate României (mâine, 19 august), Ucrainei (20 august), Bulgariei (21 august), Croaţiei (22 august), Serbiei (23 august), Republicii Moldova (24 august), Slovaciei (25 august), Ungariei (26 august) şi Austriei (27 august).
