Turcia: o tentativă de puci, deloc improvizată!

0
318

TurciaÎn ultimii 50 de ani, Turcia a avut mai multe puciuri, mai mult sau mai puţin sângeroase, mai mult sau mai puţin imprevizibile, dar nici unul nu a avut atâtea elemente insolite, de ultimă oră, precum cel de din noaptea de vineri spre sâmbătă. Fireşte nici un puci nu se contruieşte pe rigoare juridică, nici un puci nu respectă, întocmai, proceduri geometrice. Dar bombardarea sediului Parlamentului şi vecinătatea palatului prezidenţial de la Ankara, trimiterea de avioane F-16 împotriva unor elicoptere ale puciştilor, spre a fi distruse, succedarea unor înalte grade ale armatei pe ecranele televizoarelor spre a-şi renega colegii lor pucişti, incertitudinea privind soarta şefului statului major Hulusi Akar, reţinut ostatec până când guvernul a anunţat înlocuirea provizorie a comandatului armatei a III-a, afirmaţia lui Recep Tayyip Erdogan, sosit la 4 dimineaţa pe aeroportul din Istambul, potrivit căruia hotelul în care fusese cazat în staţiuna Marmaris, era bombardat după plecarea sa, toate acestea şochează. Şeful statului turc a ţinut graţie aplicaţiei FaceTime, pe canalul CNN turc, un discurs combativ, acuzând autorii complotului de  apartenenţă „la o structură de stat paralelă”, infiltraţi în forţele de securitate, solicitând populaţiei să iasă în stradă în numele democraţiei. Ceea ce s-a şi întâmplat. Ce paradox, în piaţa Taksim din Istambul, s-a protestat contra puciştilor, manifestanţii fiind pro-Erdogan. Chiar dacă Umil Dundar, noul şef al statului major al armatei, par interim, a spus că „perioada loviturilor şi juntelor este revolută”, detractorii preşedintelui îl acuză pe acesta, de exagerare, tentative de diversiune, eternă victimizare, „lovitura de stat” fiind cea mai sofisticată din istoria Turciei, cu sau fără consimţământul imamului, septuagenar Fethullah Gulen, exilat în SUA, bănuit a fi orchestrat tentativa de puci. Căruia i s-a cerut extrădarea la o manieră categorică de premierul Dinari Yildirim: „ţara care este alături de Fethullah Gulen nu este prietena noastră”. Secretarul american de stat, John Kerry, a cerut probe în această privinţă. Recep Tayyip Erdogan are aparent, ca niciodată, toată puterea în mâini, asmuţind justiţia împotriva „gulen”-iştilor – confuzia este teribilă – şi într-o singură zi, 16 iulie a.c., 2.745 judecători şi procurori dintr-un total de 14.000, au fost disponibilizaţi de Înaltul consiliu al judecătorilor şi procurorilor, care a sancţionat şi 5 dintre proprii membri. Se afirmă că doar poliţia s-a dovedit „la înălţime”, susţinătarea deplină a puterii, în faţa puciştilor. Motiv pentru care 2.839 de ofiţeri şi soldaţi au fost arestaţi, şi între aceştia se află tineri cadeţi ai Academiei Militare Canakkale, dar şi ofiţeri de jandarmi, ai forţelor aeriene, responsabili ai bazelor militare de la Ankara şi Izmir. Inclusiv un judecător, din cei 17, ai Curţii Constituţionale, Alparslan Altan, se află în detenţie. Ieri, 17 iulie a.c., ministrul justiţiei Bekir Bozdag, a precizat agenţiei Anadolu, că aproximativ 6.000 de persoane au fost învinuite. S-au înregistrat 190 de morţi: 41 de poliţişti, 2 soldaţi, 47 civili şi 104 persoane descrise drept pucişti. Cu toate acestea, ceea ce frapează este amatorismul complotului, improvizaţia acestuia, deşi ideea provocării lui organizate de către Erdogan, pentru augmentarea propriilor puteri, este absurdă. Turcia rămâne un teren fertil pentru teoria complotului. Ieri, Ankara a cerut Greciei extrădarea a 8 ofiţeri şi subofiţeri, care la bordul unui elicopter militar au ajuns Alexandroupolis. Şi totuşi între atâtea elemente insolite, constitutive ale puciului avortat, se poate reţine un detaliu: mobilizarea în stradă a populaţiei, în rolul de apărătoare a democraţiei şi instituţiilor democratice, ceea ce ar putea constitui o premiză în pregătirea referendumului republicii prezidenţiale, preconizată de Recep Tayyip Erdogan. După toate aparenţele, Recep Tayyip Erdogan este mai popular ca nicodată, ceea ce înseamnă că dacă va convoca mâine un referendum pentru un sistem prezidenţial forte, la care visează, ar putea obţine o largă majoritate de voturi, prin seducerea populaţiei, chiar dacă detractorii săi ar fi dispuşi să recurgă la violenţă. „Lovitura de stat” a fost dejucată, situaţia a revenit la normal, a spus sâmbătă Nuh Yilmaz, purtătorul de cuvânt al serviciului secret MIT. Condus de Hakan Fidan, un fidel al preşedintelui turc, serviciul a fost una din ţintele puciului eşuat. Pe reţelele de socializare abundă imagini dificil de susţinut. „The Guardian” vorbeşte de o lovitură de stat a lui Recep Erdogan împotriva lui însuşi. Puciştii sunt consideraţi militanţii lui Gulen (aliat 2002-2011, când Recep Erdogan a utilizat magistraţii şi politicienii gulenişti pentru a pune capăt tutelei militare). Oricum spectrul unui război civil a fost evitat, iar raţiunile puciului rămân încă nedecriptate, mai ales că armata turcă deţine o bogată experienţă în lovituri de stat şi nu aratat niciodata vreo una.