Primarii condamnaţi după preluarea mandatului ar putea fi obligaţi să suporte costurile generate de alegerile anticipate singuri dacă au candidat independent sau împreună cu partidul sau alianţa politică de care au fost susţinuţi, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.
Potrivit iniţiativei, propunerile de candidaţi vor trebui să conţină şi declaraţii pe propria răspundere cu privire la existenţa/inexistenţa unei urmăriri penale împotriva candidatului sau situaţii de incompatibilitate ori conflict de interese constatate de ANI, semnate şi datate de candidaţi, precum şi de copiile actelor de identitate ale candidaţilor. “Recentele alegeri locale din 5 iunie 2016 au reliefat – şi nu pentru prima dată, o situaţie în care mai mulţi candidaţi aflaţi în cursul unor proceduri judiciare penale – urmăriţi penal sau chiar trimişi în judecată, unii dinter aceştia chiar aflaţi în arest preventiv, au candidat la funcţa punlică de primar sau consilier, parte dintre aceştia fiind chiar aleşi”, susţine deputatul Daniel Fenechiu în expunerea de motive.
Fenechiu afirmă că asumarea unei candidaturi de către o persoană aflată în cursul unei proceduri judiciare penale trebuie să angreneze răspunderea candidatului şi a partidului/alianţei care îl susţine. ”Nu este firesc să cheltuim banul public pentru a organiza alegeri generate de vacantarea funcţiei de primar generate de condamnarea acestuia prin hotărâre judecătorească definitivă privativă de libertate, incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale stabilită prin sentinţă penală definitivă. Responsabilizarea candidaţilor şi a partidelor/alianţelor care îi susţin este o prioritate pentru evoluţia democraţiei, iar respectul pentru banul public impune ca acesta să fie recuperat, ori de cţte ori cheltuirea ese generată de culpa cuiva”, mai arată deputatul.
Proiectul de lege a fost inţiat de deputaţii independeţi Viorel-Ionel
