O apropiere riscantă între Iran şi SUA

Washingtonul şi Teheranul ar putea găsi un teren comun pentru a sprijini regimul şiit de la Bagdad, în faţa ameninţărilor jihadiştilor suniţi, aflaţi la numai 60 de km de capitala ţării, unde au fost loviţi de forţele de securitate. Insurgenţii au lansat un atac contra Baaquba şi, potrivit responsabililor armatei şi poliţiei, se află foarte aproape de Bagdad. Istoria imediată impune alianţe geopolitice spectaculoase. Puseul jihadist sunit în Irak a permis o apropiere între Washington şi Teheran, după un îngheţ de 34 de ani şi un dezacord de peste un deceniu asupra programului nuclear iranian. Preşedintele iranian, Hassan Rohani, nu exclude ideea de a coopera cu „marele Satana” american. Şi chestiunea a fost discutată, la toate palierele, în conducerea republicii islamice. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby, a exclus, luni seară, orice cooperare militară cu Teheranul. Şi declaraţia survine negocierilor de la Viena, între şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, şi William Burns, din partea americană. Dar, în pofida asimetriilor, Iranul şi SUA, care au favorizat sosirea şiiţilor în Irak, după răsturnarea lui Saddam Hussein, în 2003, au acum interes să coopereze, pentru a preveni ascensiunea Statului Islamic în Irak şi Levant (SIIL), aflat la porţile Bagdadului, şi a crea un djihadistan în regiune. După atentatele din 11 septembrie 2001, terorismul sunit este considerat o reală ameninţare pentru securitatea SUA. Militari în retragere, dar şi membri ai Congresului american l-au criticat ferm pe Barack Obama, pentru lipsa de fermitate la problema nucleară iraniană, dar îndeamnă acum la o negociere cu Teheranul, pentru a bloca ascensiunea teroriştilor suniţi. Unii merg până acolo încât consideră că SIIL este o ameninţare mai mare pentru securitatea SUA decât bomba nucleară iraniană. „De ce am negociat cu Stalin? Pentru că el n-a fost atât de rău ca Hitler”, a declarat, pentru CNN, senatorul Lindsey Graham. Cu toate acestea, Iranul şiit, care vrea să fie recunoscut ca o putere regională de prim-plan, luptă contra regimurilor sunite din Arabia Saudită şi Qatar, şi ar pierde totul dacă puterea irakiană ar trece din nou în câmpul rival al islamului. Iranul şi SUA au influenţa necesară asupra Bagdadului pentru a spera că vor pune capăt crizei. Iranul şi SUA au viziuni diferite asupra Irakului. Iranul a sprijinit marginalizarea politică a minorităţii sunite, în timp ce Washingtonul reproşează premierului Maliki de a nu-i fi integrat suficient în structurile statului. Perspectiva unei normalizări a relaţiilor între Iran şi SUA, pe fondul crizei irakiene, ar putea pune în pericol principiile acordului intermediar pe dosarul nuclear, care expiră la 20 iulie.