Biroul de Informare al Parlamentului European în România a organizat vineri, la Târgu Jiu, la sediul Prefecturii Gorj (Sala Maură), o dezbatere privind Directiva Parlamentului European şi Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu. Moderatorul dezbaterii a fost jurnalistul Ion M. Ioniţă, redactor-şef Historia, Adevărul Holding, iar invitat special – europarlamentarul Marian Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European.
Dezbaterea a fost intitulată “Consultare cu producătorii de energie electrică pe bază de cărbune privind propunerea de Directiva referitoare la rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon şi a sporirii investiţiilor în acest domeniu” şi ea a strâns la aceeaşi masă, reprezentanţi ai companiilor, instituţiilor şi organizaţiilor din domeniul producţiei de energie electrică pe bază de cărbune din România dar şi reprezentanţi ai protecţiei mediului, prin prezenţa directorului Agenţiei de Protecţia Mediului Gorj, Nicolae Giorgi, administraţiei publice judeţene, fiind prezent prefectul judeţului Gord, Gheorghe Paraschivu şi consilierul judeţean, Dan Vîlceanu. Din partea Complexului Energetic Oltenia au fost prezenţi : Constantin Băşăloiu – şef la Sucursala Electrocentrale de la Işalnita.; Marian Motocu – directorul Divizie Energie Producţie, Laviniu Danciu – şef Departament Reprezentare Instituţională Europeană, Ilie Ionel – directorul Divizie Energie şi Valerica Bănică – şef Departament Mediu. A fost prezent şi directorul Centralei Paroşeni, Vişan Doru dar şi liderul de sindicat, Căldăruşu Gabriel – Sindicatul Mine Energie Oltenia.
UE a făcut un pas important către adoptarea unui acord internaţional
Această dezbatere s-a încadrat în seria de acţiuni organizate de Biroul de Informare al Parlamentului European în România cu scopul de informare şi stabilire a unui dialog cu reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai sectoarelor specifice interesate de evoluţiile legislative din Parlamentul European, precum şi mass-media. Pentru a aborda în mod eficace problema schimbărilor climatice şi a realiza obiectivele UE de decarbonizare pe termen lung, şi anume reducerea emisiilor cu cel puţin 80 % până în 2050, este necesar un progres continuu spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu noi posibilităţi de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă. Un pas important în cadrul acestor eforturi îl constituie cadrul de politici privind clima şi energia pentru 2030, convenit de Consiliul European în octombrie 2014. În acelaşi timp, prin acordul privind cadrul de politici pentru 2030 şi punerea sa în aplicare prin intermediul prezentei propuneri, UE a făcut un pas important către adoptarea unui acord internaţional ferm în domeniul climei la Paris în decembrie 2015. Propunerea transpune obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 43 % până în 2030 în cadrul ETS într-un plafon de scădere anuală de 2,2 % începând cu 2021, reprezentând o reducere suplimentară de aproximativ 556 de milioane de tone de dioxid de carbon în perioada 2021-2030 în comparaţie cu actuala scădere anuală de 1,74 %.
„Cine vă spune că vine Europa să decidă la noi, minte…”
Consiliul European a confirmat că principalul instrument european pentru îndeplinirea acestui obiectiv va fi o schemă de comercializare a certificatelor de emisii reformată şi funcţională, însoţită de un instrument de stabilizare a pieţei, că factorul anual de reducere va fi de 2,2 % începând cu 2021 şi că alocarea cu titlu gratuit nu va expira, ci măsurile existente vor continua după 2020 pentru a preveni riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon din cauza politicii privind clima, atât timp cât alte economii importante nu depun eforturi comparabile, fără să se reducă proporţia certificatelor care urmează să fie scoase la licitaţie. „Este un subiect care interesează foarte mult această zonă pentru că aş vrea să lămurim foarte multe lucruri, care nu erau corecte, nu reflectau realitatea şi este un bun prilej să le lămurim. Eu cred că trebuie să ne ocupăm de ziua de astăzi şi dumneavoastră aveţi mari probleme în a gestiona ziua de astăzi, dar în acelaşi timp să ne ocupăm şi de viitor, care înseamnă 2020. Aş vrea să vă explic cum se construieşte legislaţia europeană. Este o dezbatere serioasă şi poate să producă efecte în legislaţia europeană. Comisia Europeană vine cu o propunere în cazul de faţă este propunerea Comisiei privind rentabilizarea emisiilor de dioxid de carbon şi de investiţii. În acest moment Parlamentul European şi cu Consiliul sunt responsabile pentru a definitiva această lege. Cum ?! Parlamentul discută şi ajunge la un text prin propunerea de raport, există şi amendamente, se votează în Comisii şi apoi se votează în Parlament, iar Consiliul, în acelaşi timp, discută, ajunge la un text, după care urmează negocierea între Parlament şi Consiliu pentru textul final. De ce vă spun acest lucru ?! Cine vă spune că vine Europa să decidă la noi, minte. Pentru că înainte de propunerea Comisiei, la Comisie se face o consultare cu statele membre, adică sunt întrebate guvernele şi guvernele spun ce părere au. Nimeni nu impune nimic. V-am spus acest lucru ca să înţelegeţi care este procesul elaborării unei directive şi să nu credeţi că vine ca o bombă direct de la Bruxelles. Legea este elaborată tot de statele membre, de guverne şi de parlamentari. Propunerea este făcută de Comisie dar nu are un rol decisiv”, a subliniat europarlamentarul Marin Jean Marinescu.
„Consultarea aceasta poate să aibă rezultate concrete”
Deputatul european le-a exprimat reprezentanţilor companiilor energetice că amendamentele se vor depune undeva în iunie, ceea ce înseamnă, că rezultatele de la această consultare pot fi transformate în amendamente, care cu susţinere pot fi introduse în textul final al Parlamentului, iar după negocieri, în textul final al legii. „Deci, consultarea aceasta poate să aibă rezultate concrete. Eu am ţinut legătura pe acest subiect. Am avut o legătură mai strânsă cu Slatina, cu Alro, emisii sunt peste tot. Ei s-au ocupat foarte mult de acest lucru, au un om desemnat, ţine legătura cu mine, îmi trimite, îmi spun ce trebuie să fac pentru industria românească. Aici l-am avut pe domnul Dan Vîlceanu, un colaborator foarte bun şi am mai avut şi alţi colaboratori. La Craiova, în special cu domnul Bălăşoiu, cu care m-am consultat pe marginea acestei legislaţii. Este un moment important pentru că securitatea energetică este una dintre provocările Europei, mai ales după ce a apărut şi criza din Ucraina, este o provocare şi mai mare. Discutăm de foarte mult timp despre securitatea energetică, dar nu am făcut foarte multe lucruri în acest sens. Ne trebuie aceea strategie energetică, ca să ştim spre ce o luăm. O luăm cu atomica, cu apa, cu cărbunele. Ce facem ?! Continuăm cu regenerabilele…”, a mai spus vicepreşedintele EPP.
„Alţii se preocupă foarte tare de acest lucru…”
S-a discutat şi despre strategia energetică, un subiect extrem de important la nivelul UE iar europarlamentarul Marinescu a selectat câteva puncte din Directivă, pe care le-a pus în discuţie, spunând că doreşte să plece de la această dezbatere cu câteva puncte pe care apoi să le transforme în amendamente. „Avem nevoie de o strategie energetică. Energia nu este o politică comunitară. Însă în Tratat spune că în caz de o urgenţă, Uniunea poate să intervină. Fix pe acest articol din Tratat se bazează tot ceea ce se face în acest moment. În Comisia de Industrie, de exemplu, în acest moment sunt foarte multe rapoarte, unele legislative cum este această Directivă. Urmează şi Directiva privind Securitatea Aprovizionării cu Gaz, extrem de importantă, raportorul este domnul Buzek, un polonez, fost preşedinte al Parlamentului European. Se vorbeşte şi despre piaţă. Este un regulament acum în lucru, despre preţuri. Un lucru iar foarte important. Să vedem de ce Rusia vinde în zona asta gaz cu un preţ de două ori mai mare decât în vinde în vest. Deci sunt foarte multe piese de legislaţie în lucru şi avansează această Politică Comună. Aş vrea la finalul aceste dezbateri să ies cu câteva puncte pe care să le transform practic în amendamente. Vreau să vă spun un lucru. Polonezii, de când a fost lansată această propunere, adică, din toamna anului trecut, de atunci… sunt la Bruxelles, la Parlamentul European. Au fost deja la mine în birou, Asociaţia Producătorilor de Energie din Polonia, cu propuneri, cu discuţii, ce facem în continuare, deci alţii se preocupă foarte tare de acest lucru. Am dat acest exemplu, Polonia pentru că suntem oarecum asemănători în ceea ce priveşte producţia de cărbune şi ei au o mare parte din producţia de energie pe cărbune şi vor să o menţină”, a mai completat deputatul european.
„Să aducem toate termocentralele la consumul specific de proiect”
Ilie Ionel, directorul Diviziei Energie a precizat în acest context, că CEO a plătit sume importante de bani. Numai anul trecut, Complexul a plătit 80 de milioane de euro, pentru emisiile de dioxid de carbon. „Suntem producătorul care şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile privind conformarea la emisiile de CO2, aproximativ 350 de milioane de lei, o sumă importantă. Pe lângă certificatele CO2 mai suntem cel mai mare consumator de energie din România, care acum plăteşte şi certificate verzi, pentru că consumul de lignit nu a intrat pe aceea Ordonanţă de Guvern care permitea consumatorilor şi producătorilor să-şi reducă cu un anumit procent plata pentru certificatele verzi. La acest punct e logic, producătorii de energie pe bază de cărbune vor fi afectaţi în continuare. Noi am luat măsurile să reducem emisiile specifice şi s-au redus foarte mult consumurile specifice. Avem un program pe care sper să-l realizăm, să aducem toate termocentralele la consumul specific de proiect, dar asta înseamnă un efort financiar foarte mare în condiţiile pieţei de energie de astăzi, când preţurile practic s-au prăbuşit şi ne este aproape imposibil să ne realizăm programul de investiţii” , a mai spus reprezentantul CEO.
