Terenurile agricole de la Călăraşi, scăldate de apele Dunării, dar cu pământ nisipos, capricios de fel, cu avantajele, dar şi dezavantajele sale, reprezintă pentru sute de agricultori din zonă principala sursă de venit. Cunoscut pentru culturile de pepeni, varză, dar şi cartof timpuriu, acest bazin agricol ar putea deveni încă şi mai profitabil dacă locuitorii din zonă vor învăţa să profite de oportunităţile de finanţare a agriculturii prin fonduri guvernamentale, dar mai ales europene. Pentru a veni în sprijinul acestora, Primăria Călăraşi a organizat, sâmbătă, un seminar cu specialişti din domeniu la care au luat parte câteva zeci de agricultori din comună, dar şi din localităţile învecinate.
Fermierilor prezenţi la Căminul Cultural din comuna Călăraşi le-au fost explicate câteva din avantajele asocierii în cooperative agricole, forme de organizare des întâlnite în state occidentale, dar încă fără un ecou puternic la noi. De asemenea, specialiştii din domeniul consultanţei privind dezvoltarea rurală au vorbit desprenecesitatea găsirii de soluţiicare să asigure o absorbţie sporită a fondurilor nerambursabile oferite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.
„Fondurile europene sunt soluţia pentru a dezvolta exploataţiile agricole”
Primarul comunei Călăraşi, VergicăŞovăilă, a subliniat importanţa accesării fondurilor europene pentru ridicarea nivelului de trai al locuitorilor din zonă. «Sunt specialişti care au venit astăzi la Călăraşi, consultanţi, dar şi reprezentanţi ai Fondului Local de Garantare Craiova, pentru a prezenta oportunităţile de finanţare prin PNDR 2014-2020. Ţara nu stă foarte bine din punct de vedere economic, o ştim cu toţii. Iar fondurile europene sunt soluţia pentru a dezvolta exploataţiile agricole, fonduri care pot să fie chiar şi 100% nerambursabile. Avem în sală reprezentanţi ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltarea Culturii Plantelor pe Nisipuricare au obţinut rezultate deosebiteîn agricultură, pomicultură şi horticultură. Avem în sală reprezentanţi ai Liceului Agricol „Petre Baniţă”, interesaţi, la rândul lor, de astfel de proiecte. Sunt prezenţi fermieri din mai multe localităţi: Călăraşi, Ostroveni, Bechet şi Amărăşti. Unii dintre ei au câştigat bani europeni şi au investit în solarii. Vom merge să vizităm un asemenea agricultor care a obţinut o finanţare de 50.000 de euro, iar în comună mai sunt şase-şapte asemenea exemple», a afirmat VergicăŞovăilă, primarul comunei Călăraşi.
O soluţie oferită de specialişti: cooperativele agricole
Specialiştii în consultanţă au punctat că prin asociere agricultorii pot deveni o forţă, dând exemplu cooperativele din afară. „Există un potenţial agricol fantastic în zonă, iar prin organizarea în cooperative câştigul ar fi mult mai mare pentru fermieri.Toate statele occidentale funcţionează în sensul acesta, începând cu SUA şi continuând cu Germania, Austria sau Franţa. Toate ţările funcţionează pe principiul acesta, al asocierii. În Austria am văzut o cooperativă cu 5.000 de membri, pe zona de vaci de lapte. Când îşi scoteau producţia pe piaţă, nu mai stătea nimeni în faţa lor. Ei stabileau, clar, preţul de vânzare. Din această cauză au probleme şi agricultorii din România. Cei din Occident, având o cantitate foarte mare pe piaţă, îşi permit să vândă la alte preţuri. Astfel, fermierii individuali sunt aproape eliminaţi”, a explicat George Turtoi, director general DG AdvisoryPartners.
„Important este să reuşim să facem lucruri bune pentru toţi oamenii din comună”
Un vis mai vechi al primarului VergicăŞovăilă, dar şi allocalnicilor dincomuna Călăraşi, este de a avea în localitate un depozit de fructe şi legume cu temperatură controlată. În acest fel, agricultorii ar putea să desfacă mult mai uşor produsele, iar supermarketurile ar fi atrase direct către producătorii din zonă, fără a se mai apela la intermediari sau la marfa din import. Un astfel de depozit ar putea fi înfiinţat pe fonduri europene.„Important este să ne unim şi să reuşim să facem lucruri bune pentru toţi oamenii din comună. Este visul meu de ani de zile să avem un depozit care să aibă contracte cu toate supermarketurile pentru că avem producţie. Noi peste câteva zile putem să recoltăm deja cartoful. Există în zonă preocupare şi ar fi păcat să nu profităm de aceste oportunităţi”, a declarat primarul comunei Călăraşi.
Consultanţii prezenţi la seminar au punctat că soluţia se găseşte tot în organizarea în cooperative agricole. „Dacă sunt cinci fermieri care se înţeleg şi reuşesc să facă o cooperativă pot să acceseze două milioane de euro, cu 90% finanţare şi 10% de la Fondul de Garantare. Adică nu trebuie să scoţi aproape nimic din propriul buzunar”, a explicat George Turtoi.
Prin PNDR 2014-2020 se pot obţine fonduri de până la 2 milioane de euro
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 împarte fermele în patru categorii: mici, cu dimensiune economică între 8.000 şi 11.999 euro producţie standard; medii, cu dimensiune economică între 12.000 – 250.000 euro producţie standard; mari, cu dimensiune economică peste 250. 000 euro şi ferme de familie ce reprezintă exploataţia aparţinând unei întreprinderi familiale sau persoane juridice ai cărei asociaţi sunt exclusiv membri ai aceleiaşi familii (soţul/soţia şi rudele până la gradul 3, inclusiv). Dimensiunea economică în cazul fermelor de familie este între 8.000 şi 250.000 euro, producţie standard.
Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile, în cazul proiectelor care prevăd achiziţii simple, este de maximum 500.000 de euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici.
În cazul proiectelor care prevăd construcţii – montaj valoarea este de maximum 1 milion de euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 de euro pentru fermele mici din sectorul vegetal şi maximum 1,5 milioane de euro pentru legume în spaţii protejate (sere) şi sectorul zootehnic, respectiv 300.000 pentru fermele mici din sectorul zootehnic.
În cazul proiectelor care prevăd crearea de lanţuri alimentare integrate la nivelul exploataţiei agricole, valoarea maximă este de 2 milioane de euro, respectiv 400.000 de euro pentru fermele mici.
LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU
