Comunitatea evreiască din Craiova sărbătoreşte în aceste zile Paştele sau Pesahul, aşa cum se spune în limba ebraică. Respectând tradiţia, câteva zeci de persoane au fost prezente, luni, la sinagoga din Craiova pentru a celebra aşa cum se cuvine această sărbătoare.
Prima zi din cele opt de Pesah a debutat cu o scurtă lecţie de istorie susţinută de prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova, care a ţinut să vorbească despre semnificaţiile acestei sărbători ce simbolizează eliberarea din robie a evreilor, în Egipt. „Este un moment în care încercăm să evocăm fuga din Egipt. Atunci poporul evreu a învăţat ce înseamnă libertatea. Azima nedospită, mielul pascal, ouăle, rădăcinile amare şi vinul, toate acestea sunt simboluri. Iar simbolurile au ca scop să ţină vie în conştinţa poporului evreu istoria presărată cu jertfe, lacrimi şi minuni”, a declarat prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova. În săptămâna Paştelui evreiesc s-au oficiat rugăciuni, iar luni seara s-au adunat în jurul mesei membri ai comunităţii, dar şi invitaţi, indiferent de religie. Pesahul se va încheia pe 22 aprilie, când evreii craioveni se vor întâlni din nou la sinagogă pentru a spune rugăciuni şi pentru a evoca memoria celor dispăruţi dintre noi.
În timpul Pesahului, evreii nu mănâncă alimente făcute cu drojdie în amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat apucat să se dospească. Se consumă, astfel, pâine nedospită făcută din făină şi apa, numită azimă. Sărbătoarea este precedată de o curăţenie riguroasă a gospodăriei, pentru a îndepărta toate alimentele fermentate sau susceptibile de a fermenta, care în această perioadă sunt interzise.
