Despre o anume inconsecvenţă

La intervale de timp neregulate, deputatul liberal de Dolj Mihai Voicu, liderul organizaţiei judeţene, suportă ceea ce am putea numi fenomenul de sublimare: adică din anti-pesedist feroce devine îngăduitor pro-pesedist, pentru a redeveni anti-pesedist deloc moderat. O asemenea gesticulaţie de operetă, acompaniată cu discursuri despre convingeri, credinţe naive, devotamente romantice, ţine şi de o anume versatilitate, nu lipsită de oarecare dibăcie şi oarecare simţ pragmatic. Care ar putea avea consecinţe nedorite, frizând inclusiv instabilitatea psihică. Recent, Mihai Voicu a remis două adrese Consiliului Judeţean Dolj, prin care solicită încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean pentru Marin Marian Viorel şi Cosmin Durle, pe motivul că aceştia au fost excluşi din PNL, invocat fiind art.9 litera h 1 din Legea 393/2004, adică Statutul aleşilor locali. Ce fapte grave, incompatibile cu statutul şi codul etic al PNL, au săvârşit cei doi consilieri judeţeni nu se spune în adresele menţionate, dar bănuim că s-au abătut de la „disciplina partidului”, adică au avut propriile puncte de vedere la ruperea USL. Sigur că punerea pe ordinea de zi a proximei şedinţe a Consiliului Judeţean Dolj a unei asemenea chestiuni nu este atât de simplă, atâta vreme cât consilierii judeţeni menţionaţi au la îndemână exercitarea unor căi de atac, atât pe linie de partid, la decizia Biroului Politic Local, cât şi la instanţa de contencios administrativ, în cazul în care Consiliul Judeţean Dolj s-ar conforma „orbeşte” adreselor PNL Dolj semnate de deputatul Mihai Voicu, din întâmplare venetic prin părţile locului. Trecem peste faptul că Marin Marian Viorel şi Cosmin Durle or fi muncit şi ei în campania electorală premergătoare alegerilor locale, aşa cum se procedează, întreaga tevatură resentimentară trebuie decriptată altfel: deputatul de Dolj Mihai Voicu încearcă să bulverseze, de fapt, funcţionarea firească a Consiliului Judeţean Dolj, străin şi indiferent la preocupările acestuia. Ocultând că însuşi mandatul său de deputat a fost obţinut şi prin voturile precumpănitoare ale electoratului social-democrat. Ca bilanţ parlamentar nu poate raporta vreo împlinire cât de cât notabilă, dar nu este singurul în această ipostază, deşi un simplu calcul i-ar putea induce dureri de cap, în sensul că întreţinerea cabinetului parlamentar şi inclusiv a sa, din bani publici, costă destul. Faptul că în PNL Dolj „cine mişcă în front” are rezervată excluderea este o chestiune de bucătărie internă, dar Mihai Voicu devine interesant. Ca activist politic. Care ne aminteşte de Emil Bobu. Ca parlamentar, lămurise de mult pe cei din colegiul său parlamentar: ambiţie personală, carierism obscen şi poftă de privilegii. Doar atât.