Fără un contracandidat veritabil, Vladimir Putin a câştigat al 5-lea mandat de preşedinte, cu peste 87% din voturi, conform datelor Comisiei electorale centrale, la alegerile prezidenţiale, şi este de aşteptat să rămână la putere cel puţin până în 2030. Teoretic ar putea continua până în 2036, dacă se decide să candideze pentru al 6-lea mandat. Salutând, la sediul său de campanie, militarii care luptă pe front în Ucraina, Vladimir Putin a asigurat că Rusia nu se va lăsa „nici intimidată nici înfrântă de Occident”. A menţionat în câteva rânduri Franţa, în timpul conferinţei sale de presă. „Aş dori ca Franţa să nu joace acest rol care doar agravează conflictul şi mai degrabă să facă ceva pentru identificarea de soluţii, în vederea păcii. Franţa ar putea juca acest rol, dar nu e totul pierdut”. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că era în favoarea unui schimb de prizonieri cu Occidentul, incluzându-l şi pe principalul său detractor, Alexei Navalni, înainte de moartea acestuia în închisoare, în condiţii neeludate, la mijlocul lunii februarie. „A fost o singură condiţie, a spus Putin: să nu se mai întoarcă”. A fost pentru prima dată când Vladinmir Putin a pronunţat numele lui Navalni şi a vorbit de „un eveniment trist”. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, numărul doi în Consiliul de securitate a descris victoria lui Putin ca fiind „o victorie strălucitoare”. Într-un comunicat de presă ministerul francez de Externe a scris că „a luat act de victoria lui Putin dar condiţiile pentru alegeri libere n-au fost îndeplinite. China prin purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe, Lin Jian, şi-a exprimat felicitările. La nivel internaţional condamnările sunt cvasitotale. Pentru Polonia alegerile prezidenţiale nu sunt legale, libere şi corecte, iar preşedintele ucrainian Zelenki consideră că „Putin este beat de putere”. La o lună de la moartea lui Alexei Navalni, soţia acestuia Iulia Navalnaia a votat la ambasada rusă din Berlin.
