Vaccinul hepatitic B pediatric este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor de hepatită B şi lipseşte încă din luna ianuarie în spitalele din toată ţara. Ministerul Sănătăţii a început demersurile pentru a identifica posibile stocuri în alte state UE, însă promisiuni există abia pentru perioada iunie-iulie.
În luna decembrie a anului trecut a fost aprobată o schemă de vaccinare alternativă pentru asigurarea protecţiei copiilor născuţi din mame cu hepatită B. Medicul de familie va administra vaccin hexavalent acestor mame de la vârsta de 6 săptămâni a copilului.
Ministerul Sănătăţii a primit zilele acestea o oferă de 10 mii de doze din Norvegia prin sistemul de alertă europeană. În momentul de faţă, autorităţile sanitare sunt în discuţii cu partenerul norvegian care a oferit aceste doze pentru a vedea ce tip de vaccin există acolo, care este modalitatea de a ajunge în ţară şi, în funcţie de asta, se va lua o decizie. În acelaşi timp, am mai găsit la două companii cantităţi mici de vaccin. Din păcate, contractul de vaccin hepatită B va putea fi onorat doar undeva în iunie-iulie.
5.000 de bolnavi cu hepatită B şi C sunt trataţi anual în ţară
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită C – 3,2 la sută şi 4,4 la sută – hepatită B din Europa, ceea ce înseamnă că unul din 13 români are unul din aceşti viruşi. România a tratat anual 5.000 de bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.
Hepatita virală B este o importantă problemă de sănătate publică şi prin potenţialul de cronicizare, cu evoluţie spre ciroză hepatică şi carcinom hepatocelular, transmiterii facile prin contactul cu sângele sau alte fluide biologice (HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât HIV-ul în caz de înţepătură accidentală cu ac contaminat – ceea ce-l transformă într-un permanent pericol profesional pentru personalul medical), transmiterii perinatale, sexuale şi mai nou, creşterii prevalenţei în rândul consumatorilor de droguri. Prevenţia se bazează pe vaccinare şi implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral, transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale. În anul 2013, 183 de ţări aveau inclusă vaccinarea antihepatită B în rândul imunizărilor obligatorii, iar 93 de state asigurau prima doză la naştere.
Hepatitele ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate. Anul trecut, Adunarea generală a OMS a adoptat o rezoluţie prin care se recunoaşte faptul că hepatita C şi hepatita B au devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial.
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită
În Europa majoritatea statelor înregistrează o prevalenţă a hepatitei virale de tip C de 1-2,5%. România, Moldova şi Italia sunt singurele state cu o prevalenţă încadrată în categoria de peste 2,5%. Mai mult, într-un studiu internaţional de prevalenţă şi estimare a nivelului de infecţie cu virusuri hepatitice B şi C, situaţia estimată pentru România la nivelul anului 2013 arată că un număr de 1.016.800 persoane ar fi infectate cu virus hepatitic B şi 635.500 de persoane ar putea fi infectate cu virus hepatitic C.
În ceea ce priveşte cauzele, acestea sunt multiple. Hepatita este asociată cu consumul de alcool, efectele secundare ale unor medicamente sau toxine. Acestea pot genera hepatite sau pot agrava o hepatită virală. Netratate, hepatitele virale se cronicizează şi duc la afecţiuni grave, precum ciroza şi cancerul hepatic.
