Autorităţile sanitare afirmă că au în vedere îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru activitatea de transplant, în prezent un proiect în acest sens aflându-se în dezbatere publică.
În urma discuţiilor ce au avut loc săptămâna aceasta, a fost stabilită o modalitate de lucru pentru soluţionarea solicitărilor Asociaţiei Transplantaţilor din România, care vizează creşterea gradului de accesibilitate la serviciile medicale de profil, în condiţii de siguranţă pentru viaţa pacienţilor.
Se încearcă o îmbunătăţire a accesului la transplant şi monitorizare, atât pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare, dar şi pentru cei care au beneficiat deja de transplant. În acest sens, s-au prevăzut în programele naţionale pre şi post transplant fondurile necesare pentru creşterea numărului procedurilor de transplant şi asigurarea monitorizării stării post transplant.
Aproape 3.800 de români se află pe listele de aşteptare pentru un transplant
Marea îngrijorare a ATR este scăderea semnificativă a numărului de donatori, în contextul dezbaterilor negative din spaţiul public privind activitatea de transplant. O altă problemă semnalată este necesitatea diversificării ariei medicaţiei imunosupresoare şi a celei complementare şi includerea acestora în schemele terapeutice din programele naţionale pre şi post-transplant. De asemenea, este necesar accesul la transplant pulmonar în străinătate, precum şi despre asigurarea unei protecţii sociale adecvate acestei categorii de pacienţi.
Datele statistice europene, arătau că în 2016 România se situa pe penultimul loc ca număr de donatori la un milion de locuitori. Mai mult, în ultimele 12 luni numărul donatorilor a scăzut dramatic, ajungând la jumătate faţă de 2016. Toate acestea în condiţiile în care 3.793 români se află, în prezent, pe listele de aşteptare pentru un transplant de organe. România rămâne una dintre puţinele ţări care practică şi transplantul de la donator viu.
