În România se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări

0
204

În România, cancerul pulmonar provoacă cele mai multe decese în rândul bărbaţilor şi este a treia afecţiune necruţătoare în rândul femeilor. În cele mai multe cazuri, consumul de tutun este cel mai important factor de risc pentru cancerul de plămâni. Aproape 80 la sută din cancerele pulmonare se fac prin expunere la fumat şi 20 la sută din cauza poluării.

Studiile arată că 89% dintre fumătorii din ţara noastră şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Printre numeroasele avantaje ale renunţării la fumat se numără: creşterea speranţei de viaţă, scăderea riscul producerii unui infarct miocardic, scăderea riscului formării unei tumori cancerigene şi un mod de viaţă mult mai sănătos.

În fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie, este marcată Ziua Naţională fără Tutun, printr-o iniţiativă ce atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.

A crescut procentul tinerilor care se apucă de fumat

Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană şi publicat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, în România consumul de tutun se menţine încă relativ ridicat, cu o  prevalenţă a fumatului de 28%  în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, în rândul femeilor de 19%.

România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia şi Spania. Deşi fumează mai puţin decât grecii (37%), bulgarii şi francezii (36%), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7%) si englezii (17%).

Raportul european arată că procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârstă 15 – 24 de ani, a crescut de la 25%, cât era în 2014, la 29% în 2017.

Datele arată că se debutează precoce, ceea ce se întâmplă şi la adolescenţii români. De asemenea, cifrele ne arată şi că există un procent important de fumători înrăiţi care nu au renunţat la acest viciu chiar dacă legea antifumat a intrat în vigoare.

Un sfert dintre români sunt fumători

75% dintre respondenţi spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susţin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populaţiei, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenţilor cu vârste între 18 şi 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situaţia intervievaţilor din mediul urban şi în cazul bărbaţilor. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporţia celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanţi la acest studiu cheltuie între 1 şi 30 lei, săptămânal, pe ţigări, aproape o cincime dintre aceştia cheltuie între 31 şi 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 şi 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanţii la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, acelaşi procent din populaţia investigată utilizând o ţigară electronică în prezent; totuşi, 8% dintre intervievaţi au folosit, în trecut, ţigara electronică. Aceştia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenţii din mediul urban şi printre bărbaţi.

Cei mai mulţi fumători au între 51 şi 65 de ani

Dintre respondenţii care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceştia au fumat. Respondenţii de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporţie semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievaţii care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic şi 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educaţie elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populaţia cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenţii de gen masculin, din mediul urban şi cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporţie mai ridicată comparativ cu respondenţii din celelalte categorii de gen, mediu de rezidenţă şi regiune.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani

O proporţie ridicată de respondenţi care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la iniţiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic şi sunt împotriva acestei iniţiativei sau o susţin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenţi (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporţia respondenţilor care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaţilor din mediul urban şi al bărbaţilor. În plus, proporţia respondenţilor au început să fumeze înainte de 15 ani şi sunt împotriva iniţiativei legislative privind interzicerea fumatului în spaţiile publice este mai ridicată comparativ cu proporţia celor care au început să fumeze înainte de 15 şi susţin această iniţiativă sau sunt neutri în ceea ce o priveşte. Respondenţii care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu iniţiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populaţia care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporţia celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.