Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a expus ieri dimineaţă, în faţa eurodeputaţilor, viziunea sa privind viitorul Europei, fragilizată de pandemie. O Europă mai rezistentă la ameninţările sanitare, preocupată de schimbările climatice şi criza economică, iată numai câteva din principalele teme acroşate, care au format structura discursului. Planul său de bătaie, dezvoltat în cadrul primului discurs despre starea Uniunii Europene, a fost considerat de eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu „unul echilibrat şi constructiv, deşi de la buna intenţie la rezultate concrete drumul este lung”. Pandemia a schimbat datele în UE, modul în care ne comportăm şi comunicăm, impunând necesitatea pentru statele membre de a conlucra colectiv şi de a accelera reformele pentru susţinerea economiilor lor în recesiune, prin investiţiile permise de planul de relansare, adoptat în luna iulie. Criza a fragilizat sensibil Uniunea Europeană şi Ursula von der Leyen a cerut statelor membre să meargă înainte, concentrându-se pe trei priorităţi: pactul verde, revoluţia numerică şi chestiunile geo-politice. Planul de relansare europeană post Covid, de 750 miliarde euro va finanţa 30% din obligaţiile verzi, practic relansarea ecologică. „Noi vom face operă de pionierat, construind o nouă Uniune Europeană solidă în materia obligaţiilor verzi”, a afirmat în faţa eurodeputaţilor Ursula von der Leyen. Vizată este o reducere cu 55% a emisiilor de gaze, cu efect de seră, până în 2030, în raport cu nivelul anului 1990. Vor fi consecinţe pentru sectoarele de energie, transport şi agricultură. O altă temă, abordată cu fermitate a fost naţionalismul vaccinal care pune în pericol, a avertizat preşedinta Comisiei Europene, descoperirea unui vaccin contra Covid-19, ce face obiectul unei vii concurenţe la scară mondială. „Va trebui să creem o agenţie de cercetare şi dezvoltare bio-medicală avansată, la nivel european, cum există în SUA”. Fiecare temă abordată a fost dezvoltată pe larg. Un avertisment pertinent a fost adresat Turciei contra tentativelor de intimdare. „Turcia este un vecin important şi va fi întotdeauna. Dacă suntem geografic apropiaţi, distanţa dintre noi şi Ankara nu încetează să crească”. Referirea a vizat tensiunile din ultimele săptămâni dintre Grecia, Cipru –susţinute de Franţa- şi Turcia, care au loc în Mediterana orientală. „Statele noastre membre, Cipru şi Grecia, pot conta pe solidaritatea totală a Europei pentru protejarea drepturilor lor legitime în materie de suveranitate”. După cum se ştie Grecia şi Turcia îşi dispută în zona Mediteranei orientale potenţiale zăcăminte de gaze naturale. Tensiunile s-au agravat la sfârşitul lunii august, când au fost efectuate manevre militare rivale. În fine, un plan de acţiune ferm, contra rasismului în UE, fiindcă „este timpul să construim o Uniune veritabil anti-rasită în condamnarea rasismului”. S-au mai făcut referiri şi la chestiunea migraţiei, după cele petrecute la 9 septembrie în tabăra Meria din insula greacă Lesbos, teatrul unor drame violente. Prima femeie aleasă în fruntea Comisiei Europene a încercat prin mesajul său să insufle un nou elan la nivelul Uniunii Europene. N-a scăpat din vedere nici riscul unui „no deal” între Bruxelles şi Londra, şi Comisia Europeană a dat Regatului Unit răgazul până la sfârşitul lunii de a retrage un proiect de lege ce pune în discuţie angajamentele pe Brexit, subliniind că UE nu va ezita să utilizeze recursul la justiţie. A făcut însă Ursula von der Leyen o afirmaţie, care se poate constitui în „fir roşu” al discursului său: „principala noastră prioritate este să depăşim această criză. Datorită modelului nostru unic de economie socială de piaţă putem face acest lucru”. Chiar dacă, cel puţin aparent, temele acroşate erau cunoscute, maniera dezvoltării lor a fost una calmă, coerentă, empatică, şi pe alocuri chiar convingătoare.
