Apelul Consiliului Naţional al Barourilor din România în materia taxelor judiciare de timbru

0
92

În şedinţa sa din 29-30 iunie a.c., Consiliul Naţional al Barourilor din România a formulat un apel către Guvernul României, Parlamentul României şi către toate autorităţile abilitate de a lua măsurile care se impun în vederea restabilirii garanţiilor corespunzătoare dreptului de acces în instanţă, prin reglementarea taxelor judiciare de timbru, modificate prin adoptarea OUG 80/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392/29 iunie a.c. Se solicită ca în procedura de control parlamentar al actului normativ în discuţie să se aibă în vedere câteva principii fundamentale în materie. Plecându-se de la observaţia că noua reglementare în materia taxelor judiciare de timbru majorează cuantumul tuturor taxelor de acces la justiţie la un nivel ce depăşeşte cu mult posibilităţile de plată ale justiţiabililor. Se opinează că măsurile luate sunt lipsite de proporţionalitate şi încalcă dispoziţiile art. 21, art. 124 al. 2 şi ale art. 53 din Constituţia României. Iar noua reglementare nu are un suport corespunzător în realitatea economică concretă a României. Unde majoritatea populaţiei a sărăcit pe fondul crizei economice. În unele situaţii, majorarea taxelor s-a făcut cu peste 20% faţă de reglementarea anterioară, stipulată prin Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. 

Observaţii avute în vedere

–         reglementarea taxelor judiciare de timbru trebuie să respecte reglementările art. 56 din Constituţie, care prevăd că sistemul egal de impuneri să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale

–         respectarea principiului impunerii echitabile, care să conducă la egalitatea de şanse, cu excluderea oricăror privilegii ori a discriminărilor şi cu respectarea principiului de justiţie socială, consacrat de art. 3, al. 1 din Constituţie

–         evitarea limitării accesului la justiţie prin sistemul de taxare a cererilor adresate instanţelor judecătoreşti, cu consecinţa încălcării dreptului de proprietate privată garantat de art. 44 al. 1 din Constituţie şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Actualul sistem de taxare a cererilor adresate justiţiei nu favorizează clarificarea regimului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere în situaţii de indiviziune, rezultate mai ales din aplicarea legislaţiei reparatorii în domeniul proprietăţii funciare. Un exemplu: la nivelul unui judeţ de mărime medie s-a emis un număr de peste 78.000 de titluri de proprietate în baza legilor nr. 18/1991, nr. 1/2000 şi nr. 247/2005, în materia restituirii proprietăţilor preluate abuziv de regimul comunist, majoritatea pe numele tuturor moştenitorilor autorilor deposedaţi, astfel încât intabularea drepturilor fiecărui proprietar, în exclusivitate, impune ieşirea din indiviziune, în majoritatea cazurilor prin justiţie. Proiectele în care este implicat statul român sunt distorsionate. Este cazul aplicării Legii nr. 14/2009 pentru ratificarea acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii, prin care statul român şi-a asumat responsabilitatea realizării cadastrului general, în scopul înscrierii din oficiu în cartea funciară a proprietăţilor imobiliare

Protejarea incorectă a procedurilor notariale, în defavoarea procedurilor judiciare

–         Nivelul actual al taxelor judiciare de timbru în materie reflectă protejarea incorectă a procedurilor notariale, în defavoarea procedurilor judiciare statale, astfel încât discriminarea făcută legal, prin stabilirea unor taxe ce favorizează o categorie socio-profesională care îşi desfăşoară activitatea pe principii specifice profesiilor liberale, este incorectă.

–         Sistemul de facilităţi la plata taxelor judiciare de timbru, extins prin noua reglementare – în ceea ce priveşte persoanele juridice – este lipsit de criterii expres prevăzute în lege, pentru acordarea acestora. Legea nu permite verificarea aprecierii discreţionare a judecăţii la acordarea facilităţilor. Reglementarea are efecte secundare în planul încrederii în justiţia bazată pe legea aplicată în mod echitabil, dacă transparenţa deciziilor nu este asigurată prin lege.

–         Majoritatea cetăţenilor şi a persoanelor juridice sunt în situaţia de a recurge la proceduri de acordare a scutirilor, reducerilor, eşalonărilor de plată a taxelor judiciare de timbru, care au aparenţa arbitrariului deciziilor instanţelor de judecată în aplicarea legislaţiei privind taxele judiciare de timbru, dar au şi menirea de a prelungi procedura de judecată.

Limitarea accesului efectiv la justiţie

–         Dacă se are în vedere şi că sistemul de scutiri, reduceri sau eşalonări la plata taxelor judiciare de timbru pentru persoanele fizice se aplică în condiţiile concrete de acordare a acestora, prin menţinerea valorilor şi limitelor prevăzute de OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, astfel cum acesta este în prezent în vigoare, plata anticipată a taxelor este practic imposibilă pentru orice pensionar. Accesul majorităţii acestora la sistemul ajutorului public judiciar, plafonat în prezent la pragul maximal de 8.000 lei, face aproape imposibil accesul efectiv la justiţie pentru cei aproape 5.455.000 pensionari a căror pensie nu depăşeşte 795,5 lei. Acestor realităţi li se adaugă cele privind creşterea şomajului, limita salariului minim brut pe economie – indicatori ce trebuie observaţi pentru stabilirea corectă a cuantumului taxelor judiciare de timbru.

–         Reglementarea destinaţiei sumelor încasate cu titlu de taxă judiciară de timbru trebuie să asigure surse de finanţare pentru sistemul judiciar, pentru că există încă o criză de resurse necesare pentru implementarea corectă a Noilor Coduri şi pentru respectarea Avizului nr. 10 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din 23 noiembrie 2007, care obligă statele să finanţeze instanţele, pentru a nu se pierde încrederea publicului în sistemul judiciar. În condiţiile în care autorităţile care gestionează bugetele locale nu au nici un fel de implicare în finanţarea sistemului de justiţie, soluţia actului normativ în discuţie privind destinaţia sumelor încasate cu titlu de taxe judiciare de timbru este incorectă.

La data intrării în vigoare a OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru se abrogă Legea 146/1997, publicată în M.O. Partea I, nr.173/29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată cu modificări prin Legea nr.106/1995, cu completările ulterioare.

Să menţionăm totuşi că preambulul OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru inserează o justificare, deloc convingătoare, precum „noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil”, dar şi „acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale”. Odată cu adoptarea noului Cod Civil şi a noului Cod de Procedură Civilă, parte a regândirii sistemului juridic românesc, neadoptarea unor noi taxe judiciare de timbru ar avea consecinţe negative… pe planul situaţiei justiţiabililor.

PS: Intertitlurile aparţin redacţiei