O ecuaţie strategică cu trei necunoscute în estul Mediteranei

0
279

Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate Craiova a continuat săptămâna aceasta seria conferinţelor internaţionale. După cele două dezbateri extrem de interesante de anul trecut : “Dilemmas of Europe.The Future of Romania and Russia Relations”, cu speaker principal Alexey Gromyko, directorul Institute of Europe Russian Academy of Science şi “Rising Powers in the Emerging World Order”, cu profesorul emerit Barry Buzan, de la Department of International Relations London School of Economics şi Igor Istomin, PhD, Lecturer Moscow State Institute of International Relations-MGIMO, Russia Federation, invitaţi speciali, luni, a fost prezent la Craiova, profesorul emerit Efraim Inbar, director fondator al Centrului pentru Studii Strategice „Begin-Sadat” (BESA), Universitatea Bar-Ilanși președinte al Institutului pentru Studii Strategice din Ierusalim.

Tema conferinţei de la începutul acestei săptămâni a fost The New Strategic Equation in the East Mediterranean, adică,  “Noua ecuaţie strategică în estul Mediteranei”. Moderatorul dezbaterii a fost lect.univ.dr Florin Păsătoiu, membru fondator al Centrului pentru Politică Externă şi Studii de Securitate Craiova. Evenimentul, unul de ţinută de altfel, s-a ţinut la Biblioteca “Alexandru și Aristia Aman”, Sala Academician Dinu C. Giurescu. Dacă speakerul principal, profesorul Efraim Inbar, a prezent cu un har didactic extraordinar, situația geopolitică din zona est mediteraneană, ridicând tonul acolo unde trebuiau subliniate anumite aspecte, cum ar fi : independenţa energetică prin descoperirea rezervelor de petrol şi gaz din Mediterana sau consecinţele războaielor religioase, care dăinuiesc de foarte mult timp şi nu par să aibă vreo rezolvare, profesorul Liviu Mureşan, fondator şi președinte al fundației EURISC – European Institute for Risk, Security and Communication Management, cel de-al doilea speaker, a prezentat detalii legate de strategia Mării Negre, cu accent pe migraţie şi terorism.

Fiecare piesă trebuie mutată cu mare grijă.

Când vine vorba de Palestina şi Israel, România a avut şi are întotdeauna o poziţie delicată. Statutul de  membru UE şi parteneriatul strategic cu SUA ne face să fim foarte atenţi la toate subtilităţile politicii externe. Se joacă un şah de calitate, iar fiecare piesă trebuie mutată cu mare grijă. De ani de zile, jurnaliștii din întreaga Europă și politicienii  s-au solidarizat cu cauza palestiniană și au dat curs lobby-ului palestianian pentru recunoașterea Palestinei ca stat. Acest principiu a fost recunoscut și în urma negocierii Acordului de la Oslo din 1993. Pe de altă parte, Israel are armată și poliție, Israel are capacitatea de a-și apăra cetățenii, inclusiv pe cei palestinieni, Palestina nu. Ierusalimul a rămas mărul discordiei și în relația dintre israelieni și palestinieni, în absolut toate negocierile de pace, fiind problema cea mai sensibilă. Mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și recunoașterea Ierusalimului ca fiind capitala Israelului semnifică recunoașterea internațională de către SUA a unui singur stat: Israel. Violenţele extreme din ultimele zile din Gaza explică reacţia palestinienilor la lovitura dată dreptului lor istoric.

Printr-o politică externă inteligentă nu trebuie să facem nicio alegere

Tema a fost lansată prost în spaţiul public…”Ce alegem… SUA sau UE ?!”. Nimic mai fals. Păi simplu, printr-o politică externă inteligentă, complexă şi echilibrată nu trebuie să facem nicio alegere, ci să rămânem parteneri serioşi, alături şi de unii şi de alţii. Nu poţi să întorci spatele partenerilor europeni. Uniunea Europeană și-a propus de câțiva ani să aibă o politică externă și de securitate comună . În acest context, România, stat european  nu poate să se opună eforturilor de unitate și solidaritate europeană în mod sistematic. Dacă o va face va fi tratată la fel. Din păcate, România nu are tact diplomatic, nu știe ce vrea, adică, nu are o viziune pe termen lung. Preşedintele american, Donald Trump a făcut propriile declarații și propriile mișcări de politică externă. Dar, modul în care a tratat clasa politică această situaţie a pus un semn de întrebare și asupra relației cu SUA, dar  și cu Israel. Ne punem atunci un semn de întrebare asupra elitei politice și diplomatice de la noi şi nu putem să nu apreciem efortul tânărului universitar Florin Păsătoiu, care, într-o perioadă tulbure a reuşit să aducă la Craiova, doi profesori care au prezentat studenţiilor craioveni şi nu numai, lecţia diplomaţiei europene şi mondiale.

 

Lect.univ.dr Florin Păsătoiu :

„Evenimentul se înscrie în misiunea și prioritățile asumate de Centrul pentru Politică Externă și Studii de Securitate: expunerea studenților Universității din Craiova la dezbateri pe teme de interes major în politica externă și securitate, dezvoltarea specializării Relații Internaționale prin actualizarea curriculei academice și atragerea unor personalități globale în conferențieri la Craiova. Prezența directorului Efraim Inbar la Craiova face parte dintr-un plan de acțiune care urmărește promovarea relațiilor de cooperare între mediul academic craiovean și cel din Israel, precum și facilitarea unor bilaterale durabile la nivelul administrațiilor locale”

 

Profesorul emerit Efraim Inbar :

„A fost descoperit petrol și gaz în Mediterana de Est ceea ce este, bineînțeles, bine pentru Israel. Dar, totodată, este un potențial pentru a da Europei o altă sursă de energie, pentru a reduce dependența energetică a Europei de Rusia. Ne va permite să devenim independenți energetic și un actor important în economia internațională a gazului. Încercăm să exportăm gaz în Egipt, în Iordania, și desigur în Europa, pentru a ne crea un avantaj în fața Europei care își pierde identitatea… Vestul nu înțelege întotdeauna puterea politicii religiei. Dar nu poți avea o armă mai bună pentru a lupta într-un război decât Dumnezeu. Războaiele religioase durează de mai mult timp. Cu Hezbollah și Hamas avem război religios și nu este ușor”.

 

Prof. univ.dr Liviu Mureşan :

„Suntem în fața unei mari probleme de durată care nu vizează doar o țară, întreaga Uniune Europeană. Mă refer la migraţie. În următorii ani managementul migrației va costa Uniunea Europeană peste un trilion de euro. Milioane de oameni care merg spre diferite țări, sute de mii dintre ei, fără documente. Acum câteva zile, MI5 ( n.r serviciul de informaţii englez) a atras atenția cu privire la faptul că ne putem confrunta în continuare cu atacuri teroriste în UE. Așadar, acordăm o mai mare atenție securității oamenilor, iar Israelul are o vastă experiență a culturii securității de care trebuie să profităm”