Iar s-a supărat Klaus Iohannis pe Parlament!

0
421

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a ieşit realmente „din pepeni”, cum se spune, într-o filipică la adresa Parlamentului, deşi acesta încuvinţase prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României ca urmare a pandemiei de Covid-19 (coronavirus). Este vorba de hotărârea pentru decretul privind prelungirea stării de urgenţă, semnat din 14 aprilie a.c., prin care s-au înăsprit anumite restricţii. La numai o zi după „războiul luminii”, în care ţapul ispăşitor era ministrul de Interne, Marcel Vela, deşi premierul Ludovic Orban declarase despre acordul MAI-BOR că avusese discuţii premergătoare cu „domnul ministru”, dar nu cunoştea detaliile, Klaus Iohannis a găsit de cuvinţă că neînţelegerile şi bâlbele premierului se datorează partidelor de opoziţie, în frunte cu PSD. „Pentru a se putea progresa şi recupera din pagubele produse de epidemie, resetarea României este acum mai necesară şi mai importantă decât oricând”. Este adevărat, în discuţiile purtate pe prelungirea stării de urgenţă, majoritatea parlamentară a avut unele obiecţii, întrucât guvernul actual nu-şi face treaba cum trebuie, nu se ocupă de sănătatea românilor şi veniturile lor. S-au pus anumite condiţii, obligatorii pentru Guvern: raport săptămânal sau ori de câte ori este nevoie al măsurilor luate; raport complet în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă; restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi numai prin acte normative cu putere de lege. Calificată ca „lipsită de orice legimitate”, majoritatea parlamentară, care votează măsuri populiste, cum a definit-o preşedintele Klaus Iohannis, a ieşit la atac. A cerut transparenţă deplină, ceea ce nu reprezintă o povară, şi a anunţat, ca măsură imperativă, un control din partea Curţii de Conturi, la ministere, pentru tot ceea ce se petrece, în actuala perioadă. Aşadar, iritarea excesivă a preşedintelui Klaus Iohannis a părut nefirească prin raportarea la ceea ce se întâmplase de fapt în Parlament. Şi aici, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a părut mai aproape de adevăr. „M-aş fi aşteptat în Săptămâna Mare să văd un preşedinte al tuturor românilor, nu doar al PNL”. Faptul că PNL guvernează haotic, fără o strategie clară nu este vina PSD, ALDE, Pro România sau UDMR. Liderul social-democraţilor susţine că Guvernul trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor, de locurile de muncă, de salariile lor, dar şi de redresarea economică. A făcut, nu demult, chiar o invitaţie, rămasă inoperantă, la dialog. Reciclarea pe nesimţite a ideii că guvernul liberal este foarte bun, iar opoziţia ticăloasă –ceea ce ştiam din campania electorală pentru prezidenţiale- nu ţine de restaurarea morală mult clamată, şi e dramatică o asemenea exagerare. Multe din lucrurile petrecute, în confruntarea putere-opoziţie, ar trebui să îi rămână străine preşedintelui. Şi dacă împrejurările o impun ar trebui să fie cel dintâi dispus să piardă. Reţeta atacurilor electorale în Săptămâna Mare nu era resimţită. Ca să nu mai comentăm îndemnul final, conform căruia „haideţi să facem împreună acest efort pentru a putea fi din nou cât mai repede aproape de părinţi, copii şi bunici”, care a sunat anacronic, după ce se afirmase anterior. Încet, încet, se va ieşi din criza medicală şi se va intra… în confruntarea politică, fără de sfârşit.