Polemica insolită, dintre prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, comentată evident „de pe margine”, n-a atins din păcate, nici ceea ce trebuia. Fiindcă problema de fond nu era cine are mai mulţi adepţi sau mai multă susţinere în cadrul PNL, ci de fapt alta, nedecriptată din păcate, voit sau nevoit, de însuşi ministrul de Externe şi anume referirea, lui Rareş Bogdan, în plenul de la Strassbourg, în faţa Robertei Metsola, la posibilitatea „blocării agresive” a graniţelor României la sutele de camioane cu cereale ucrainiene, care traversează România, ca frondă la neadmiterea în Schengen. „Ne obligaţi să jucăm dur”, a spus între altele eurodeputatul liberal, recunoscând ulterior că l-a cam luat puţin valul. Rareş Bogdan, fără a fi un politician favorabil receptat, inclusiv în propriul partid, după cum se observă, „a bătut şaua ca să priceapă… iapa”, atingând prin ricoşeu o problemă cheie –nu suficeient de abil- pe care probabil a vrut să o enunţe (la dimensiunile reale), după cum dovedeşte o postare recentă, pe pagina sa de socializare, unde reiterează, spre a elimina „ingredientele” posibile că ajutorul dat Ucrainei trebuie să continue fără echivoc, pe toate planurile ş.a.m.d.. Având cunoştinţă de problemele fermierilor români el a mai spus că pe 20 martie a.c. la Bruxelles, când are loc Consiliul AGRIFISH (agricultură şi pescuit), s-ar putea să existe o propunere de răspuns la scrisoarea prin care România şi alte 5 state europene (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) cer compensaţii pentru pierderile suferite de fermieri în urma războiului din Ucraina. Mai exact „la nivel tehnic se lucrează”. Însă decizia va fi una eminamente politică. Pe 23-24 martie a.c., când are loc Consiliul European, pe ordinea de zi provizorie figurează Ucraina „Competitivitate şi piaţa unică”, dar şi alte subiecte. Uniunea Europeană a eliminat temporar taxele de import pentru mărfurile ucrainiene care tranzitează ţările din spaţiul UE. După cum îşi amintesc cei care urmăresc problematica economică a ţării, la 21 ianuarie a.c., la Berlin, comisarul pentru agricultură Janusz Wajciechowski, a recunoscut problemele create de măsurile luate de UE pentru a sprijini exporturile de cereale din Ucraina, cu impact negativ asupra tuturor ţărilor membre. Din luna mai anul trecut, UE a lansat aşa-numitele „coridoare regionale”, „coridoare de solidaritate”, un set de măsuri menit să faciliteze Ucrainei exportul de produse agricole pe toate rutele –feroviare, rutiere, fluviale- fără să anticipeze că exportul prin unele porturi de la Marea Neagră blochează silozurile fermierilor din România, Polonia, Ungaria şi care mai dispun de stocuri excedentare, destinate exportului. Preţurile produselor cerealiere s-au prăbuţit, deşi –paradoxal- produsele de panificaţie nu s-au ieftinit. Rezerva pentru situaţii de urgenţă reprezintă un fond de circa 450 mil. euro, inclus în sistemul Politici Agricole Comune (PAC) disponibil a fi folosit pentru a finanţa măsuri excepţionale de contracarare a perturbărilor de pe piaţă. Janusz Wajciechowski a spus că nu există încă un acord unanim, în rândul statelor membre, pentru a se apela la acest fond, dar a promis că va prezenta iniţiativa Colegiului comisarilor. Pe scurt: Ucraina şi-a sporit exporturile sau oricum şi-le face, la preţuri de dumping (cum evocă fermierii români), Rusia dispune de stocuri mari de grâu (peste 100 mil. tone anul trecut), în schimb în România se importă grâu ucrainian, în timp ce fermierii români sunt sufocaţi de probleme financiare. Ceea ce ştim cu exactitate este că autorităţile de la Bruxelles vor prelungi şi anul acesta ansamblul de măsuri de sprijin pentru ca Ucraina să-şi exporte grâul, soia, floarea-soarelui şi porumbul. Fermierii români sunt mai departe consolaţi, şi primiesc promisiuni.
