Trei anticariate în Craiova sau ultima redută a înţeleptului neparvenit

0
337

În ultimii ani, transformările majore prin care a trecut şi municipiul Craiova au lovit şi în anticariate. Dacă, până mai acum ceva timp, cartea tehnică, de specialitate, era la mare căutare, acum, când industria este doar o amintire zglobie pentru cei tineri şi una tragică pentru actualii pensionari, este căutată cartea facilă, de împrumut, siropoasă. Evident, la aşa nivel cultural al multora, şi oferta se conformează, după cum ne-au destăinuit doi vechi comercianţi de profil. Cu preţuri cuprinse între 3-4 lei şi urcând la câteva sute de lei pentru tratatele de medicină, paleta de carte oferită de anticariatele craiovene este foarte îngustă şi, pe măsură ce timpul se topeşte în negura trecutului, ajunge să fie din ce în ce mai lipsită de substanţă.

O lume fascinantă până acum ceva ani buni. Un univers tainic, incitant pentru minţile curate, ce erau puse la muncă de profesori care mai credeau în menirea lor superioară, aceea de a forma caractere. Vorbim despre universul cărţilor. Acei prieteni tăcuţi, ce se lasă oricând şi oriunde gata să fie devoalaţi, cercetaţi şi, poate, înţeleşi. Vremurile sunt tulburi. Lipsa azimutului ne-a făcut pe mulţi dintre noi să nu conştientizăm pericolul grav care se ascunde în spatele persiflării unei dintre cele mai importante descoperiri a umanităţii: tiparul! Şi, o dată cu el, cartea. Cei drept, acum, paginile multor cărţi suportă orice, hârtia este mută, cum muţi sunt şi cei ce se simt „înnobilaţi”, atunci când posedă ultimul best-seller al anului!?

Doi-trei anticari mai duc lumina

Am încercat să aflăm cum merge afacerea anticariatelor din Craiova, exclusiv cele axate pe carte. Nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că vechiul spaţiu situat vizavi de Colegiul Naţional „Carol” şi-a redus cu aproape jumătate spaţiul de expunere a cărţii. Şi e loc de mai rău. Preţurile sunt un pic mai ridicate decât la anticariatele aflate, la propriu, sub cerul liber. Motivele sunt fireşti: cel ce vrea să vândă o carte impune un preţ şi, adesea, este în viziunea clienţilor cam măricel. Evident, înţelegem că sistemul online de comercializare a cărţilor este un mod actual, normal şi rentabil de a intra în posesia cărţilor dorite. Însă, nu tot timpul, lucrările cu adevărat calitative mai sunt în stocul editurilor.

Kant, Hegel şi Aristotel, printre fumul grătarelor cu mici

În piaţa Centrală a Craiovei ştiam că îndurau frigul de iarnă şi arşiţa de iulie cel puţin doi anticari. Ieri am aflat că unul dintre aceştia a reuşit să prindă un post de paznic la un spital din municipiu, iar celălalt rămâne singurul pe lângă grătarele sfârâinde, care mai ţine aprinsă flacăra branşei prin cea mai circulată piaţă a Craiovei. De statură potrivită, jovial, cu ochelarii puţin coborâţi şi o privire ageră, acesta îşi expune „florile” de martie unui public, din ce în ce mai puţin critic. Preţurile practicate de el pleacă de la 3 lei şi urcă la câteva sute pentru tratatele de medicină. Odată cu distrugerea industriei din municipiu a dispărut şi cererea de carte tehnică. Acum, din nefericire, se cer siropoasele, scrise de „vajnicele” Amanda Queen, Sandra Brown, Barbara Cartland. Operele filosofilor umanităţii – Kant, Hegel, Aristotel, Voltaire –, şi nu numai, sunt aşezate mai sus, semn clar că interesul potenţialilor cititori este foarte redus pentru astfel de creaţii. Dacă ne gândim că „Fenomenologia spiritului” a fost scrisă de Hegel când avea vârsta de doar 37 de ani, „Critica raţiunii pure” – capodoperă a lui Immanuel Kant, elaborată la vârsta de 57 de ani, iar Aristotel ce a trăit 62 de ani, rămas orfan de copil, a revoluţionat mai toate ştiinţele vremii, nu este puţin spus că indiferenţa noastră faţă de aceşti titani ce au modelat spiritualitatea înseamnă „sinucidere” curată.

Prieteni tăcuţi, în gangul de la „Unirea”

Ultimul, dar nu şi cel din urmă anticar l-am întâlnit, tot ieri, în gangul de la „Unirea”. Era ora 10.00 a dimineţii şi tocmai îşi expunea cărţile. Vizibil deranjat de frig şi vântul ce suflă cu putere în acest perimetru, bărbatul trăieşte acelaşi sentiment de neputinţă. Cartea de anticariat este tot mai puţin căutată. Un trend pe care nu şi-l doreşte. Dar, situaţia pare justificată de viteza cu care informaţia circulă în mediul online. De numărul tot mai mare al posesorilor de gadgeturi. Acesta îşi etala volumele, cu un aer de firească „conspiraţie” cu operele marilor gânditori. Evident, după preţ şi după categoria de adresabilitate a cărţii.

Cartea în hipermarket, la preţ de-o bere

Politica editurilor de a reuşi să-şi acopere cheltuielile cu acele volume ce nu au plecat din stoc a făcut, în aceste zile, să întâlnim în supermarketurile din Craiova „insule” de cărţi. Preţul lor este de 3 lei. Decenţă culturală la preţul unei doze de bere. Dar omul are facultatea de a alege. Cu toate astea, numărul cărţilor nu se împuţinează. Poate doar dacă este ataşată gratuit la vreo tigaie mai reuşeşte să ajungă pe rafturile bibliotecilor familiale!? Cum cititorul dictează piaţa cărţii, starea de lucruri de acest gen din supermarketuri nu ar trebui să ne surprindă.

Nu de carte ducem lipsă…

Va mai curge apă pe Dunăre, cum le place celor din sudul Doljului să spună, atunci când speranţa că lucrurile se pot îndrepta este prea îndepărtată. Să mai punctăm că, la ultimul Târg de Carte „Gaudeamus” organizat, recent, în Craiova, opera lui Gustav le Bon, „Psihologia mulţimilor”, a fost una dintre cele mai curtate. Poate vom înţelege că nu e un efort financiar de netrecut să investim în biblioteca personală şi a urmaşilor noştri. Ca naţiune suntem acolo unde a vrut istoria să fim. Dar, rămân mai valabile ca oricând cuvintele lui Jean Paul Sartre: „Problema nu constă în ceea ce a făcut istoria din tine, ci din ce ai făcut tu din ceea ce a făcut istoria din tine”. Să nu uităm că, în Craiova, avem una dintre cele mai bogate biblioteci din ţară – „Alexandru şi Aristia Aman”. Să amintim şi de filiala „Omnia” a Bibliotecii Naţionale a României, ce deţine un fond de peste 25.000 de volume din diverse domenii, precum şi o colecţie de periodice, cărora li se adaugă importante colecţii recente ca Enciclopedia Britannica, Dictionnaires Larousse, Cahiers de l’Herne.

Vindecarea prin gândire

Că s-a ajuns ca la cursurile universitare din Craiova să fie prezenţi doar 4-5 studenţi în sală e o altă realitate, foarte gravă pentru viitorul nostru, ca municipiu. Nu mai vorbim despre delăsarea şi indolenţa din învăţământul primar şi gimnazial. Aici calificativele şi notele se dau pentru desene, modele din plastilină, compuneri făcute de părinţi etc. şi nu pentru meritele intrinseci ale elevilor. Se porneşte cu stângul, se schilodesc destine, se rupe scara de valori în societate. Totul, de sus în jos. Grav este că aruncăm în lada istorie încă o generaţie, care nu are altă vină decât aceea că s-a născut într-o perioadă în care fiecare e în luptă cu fiecare. Un îndemn la vindecarea prin gândire ar fi oportun. După cum şi o rugăminte pentru cadrele didactice ar fi acela de a-şi lua rolul formator în serios şi de a orienta elevii, cu severitate candidă, spre redescoperirea Cărţii!