Constantin Brâncuşi, sărbătorit de Mitropolia Olteniei

0
247

În cei patru ani pe care i-a petrecut la Craiova, fiind elev al Colegiului de Arte şi Meserii, între anii 1894 – 1898, unde a deprins primele taine ale sculpturii, Constantin Brâncuşi a fost şi psalt în strana bisericii Madona Dudu. Un puternic sentiment religios l-a purtat cu sine toată viaţa, modelându-i personalitatea deopotrivă cu arta şi cultura cu care a luat contact la Paris. La împlinirea celor 140 de ani de la naşterea marelui sculptor oltean, Mitropolia Olteniei, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, organizează, joi, un simpozion dedicat „geniului de la Hobiţa”, la care sunt aşteptaţi academicieni şi oameni de cultură din toată ţara. Printre invitaţi se află şi criticul literar Eugen Simion.  

 

Legătura lui Constantin Brâncuşi cu Craiova este binecunoscută, el fiind elevul eminent al Colegiului de Arte şi Meserii, liceul care azi îi poartă numele. Se păstrează foia sa matricolă, dintre anii 1894-1898, care arată că notele sale sunt numai de 9 şi 10. Venit din Gorj, de la Hobiţa, Constantin Brâncuşi încearcă să se întreţină singur şi se angajează pe la diverşi cârciumari care îl ajută cu bani. Legătura sa cu biserica însă nu se rupe niciodată. Mânat de credinţa sa puternică, în cei patru ani, elevul Constantin Brâncuşi merge la strana bisericii Madona Dudu, unde cântă alturi de ceilalţi psalţi. Și se spune că avea o voce deosebit de melodioasă. Tot biserica este cea îl ajută financiar şi când pleacă să studieze mai departe, la Bucureşti.

„Constantin Brâncuşi a crescut în Craiova, s-a format şi, bineînţeles, s-a legat într-un mod aparte de tradiţia noastră ortodoxă, de sfânta biserică, care, după cum se cunoaşte, l-a susţinut în devenirea sa artistică. În acest context, Facultatea de Teologie, împreună cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, organizează un simpozion dedicat marelui Brâncuşi”, a anunţat arhidiacon Ioniţă Apostolache, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Oltenia.

Eugen Simion va fi prezent la Craiova

Evenimentul cultural va fi găzduit, joi, în Aula „Nestor Vornicescu” a Centrului de restaurare al Mitropoliei Oltenia de pe strada „Brestei”. Întâlnirea va reuni personalităţi de seamă din viaţa culturală, printre care Eugen Simion, Victor Crăciun, Ion Dogaru, Mihai Cimpoi, Sorana Georgescu-Gorjan.

 „Iniţiativa acestui frumos eveniment a plecat de la ÎPS Irineu, care a negociat încă de anul trecut cu personalităţile care vor fi prezente aici. Nu a fost foarte uşor să fie convinşi toţi aceşti academicieni să vină la Craiova, dar puterea de convingere a părintelui a făcut ca aceste personalităţi ale culturii româneşti să fie la Craiova. Nu aveam cum să stăm deoparte la un astfel de eveniment şi să nu continuăm parteneriatele cu Facultatea de Teologie, pe de o parte, dar şi cu Mitropolia Olteniei. Acest lucru vine să confirme faptul că biserica din Oltenia nu se ocupă doar cu ce suntem obişnuiţi să credem că face biserica, ci promovează cultura, personalităţile care au dus numele Craiovei şi al Olteniei peste graniţă, iar Constantin Brâncuşi este poate cel mai cunoscut dintre români, cu atât mai mult cu cât a fost susţinut de biserică la Paris ca să devină ceea ce este astăzi”, a spus Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”.

Prelegerile vor fi publicate într-un volum

Prelegerile vor fi publicate într-un volum, care va fi tipărit la editura Mitropoliei Oltenia. ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a vorbit, cu cuvinte deosebit de frumoase, despre personalitatea marelui sculptor, accentuând latura sa religioasă. Acesta fiind şi motivul pentru care Mitropolia Olteniei a iniţiat un astfel de eveniment în amintirea sa.

„Cu cinstirea înaintaşilor noştri, noi ne cinstim pe noi şi, în acelaşi timp, arătăm lumii că avem personalităţi de seamă în viaţa noastră, în viaţa poporului nostru. Constantin Brâncuşi este oltean, este om al ţinutului nostru şi a dus cu el, a dăltuit în piatră, în lemn şi în alte materiale, frumuseţile sufletului românesc. El nu a căutat să facă o operă pentru operă, ci el a pătuns esenţa lucrurilor. În faţa blocului de piatră, oricine vede ceva. Brâncuşi vedea o pasăre măiastră, vedea ceva care era cu totul deosebit şi asta l-a făcut să înţeleagă sensul materiei. Dar învăţătura aceasta nu o primeşti numai în contextul în care trăieşti. Trăieşti viaţa religioasă, spirituală, şi apoi părtunzi în ceea ce este dincolo de perdeaua groasă a lucrurilor ca să ajungi la subtilitatea frumosului. Ei bine, Brâncuşi este unul dintre aceia care a lăsat opere nemuritoare. Noi privim la ele, le contemplăm şi parcă niciodată nu ne săturăm să le privim şi să le iubim. Nu le privim doar pe ele, ci şi pe autorul lor. De aceea, gândul nostru a fost încă de anul trecut ca să avem un an comemorativ al acestui mare artist”, a mărturisit ÎPS Irineu.

„Constantin Brâncuşi a avut o trăire religioasă cu totul intensă”

Personalitatea complexă a marelui sculptor Constantin Brâncuşi se compune şi pe un filon religios, un filon care nu a secat niciodată. Acest lucru a fost scos în evidenţă de ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei.

„În afară de faptul că a avut o inteligenţă specifică poporului român, Brâncuşi a avut o trăire religioasă cu totul intensă, şi apoi o muncă asiduă. Ca să dăltuieşti în piartă, ca să sculptezi în lemn nu este un lucru uşor, este o artă care se lasă cu greutate modelată. De aceea, Constantin Brâncuşi este cunoscut de toată lumea. Dacă privim lucrările lui, ne duc la toate culturile din lume pentru că este acela care a făcut o chintesenţă a ceea ce este frumos, sublim şi mistic. Noi îl cinstim pentru că este cel care s-a născut în ţinutul nostru, ne poartă stindardul şi, în acelaşi timp, faima în lume. Este foarte important ca, în lumea noastră, să avem modele. Oricine vizitează Centre Pompidou, în Franţa, îşi dă seama de valoarea acestui mare titan al culturii noastre. Trebuie să fim mult mai atenţi faţă de aceste personalităţi şi, de aceea, noi ne vom strădui nu numai prin sărbătorile care vor urma legate de memoria sa, ci şi cu alte personalităţi. Pentru că ori de câte ori ne aducem aminte de înaintaşii noştri, noi primim curaj, îndrăzneală ca să transmitem ceva urmaşilor noştri. Și acest ceva este, în primul rând, un exemplu bun, personalităţi care s-au ridicat cu muncă stăruitoare”.