ârşitul anului 2016 marchează încheierea primului deceniu de când România este membră a Uniunii Europene şi, totodată, a primului deceniu de implementare, de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, a schemelor şi măsurilor de sprijin finanţate din fonduri europene şi naţionale destinate susţinerii fermierilor români. APIA Dolj, potrivit analizei efectuate de structura centrală, este poziţionată în multe dintre evaluări pe locul al doilea la nivel naţional, cu o rată impresionantă a cererilor admise la plată şi o pondere insignifiantă a celor respinse.
Un deceniu cu rezultate importante în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, în care România s-a aliniat cerinţelor şi rigorilor aferente mecanismelor şi instrumentelor vechii Politicii Agricole Comune. Ulterior, s-a concentrat pe adaptarea la Noua Politică Agricolă Comună. În tot acest timp, APIA a reuşit să gestioneze situaţiile şi provocările apărute în prelucrarea cererilor depuse de peste 1 milion de beneficiari, pentru toate schemele şi măsurile gestionate. Anual, APIA derulează 45 de scheme de plată/măsuri de acordare a ajutoarelor financiare europene şi naţionale, cuprinzând 89 de submăsuri, respectiv pachete/sub-pachete, punând în aplicare fluxurile procedurale în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.
Absorbţie de 98% a fondurile europene
Valoarea plafonului financiar alocat de Uniunea Europeană, pe care APIA l-a derulat în perioada de programare 2007-2014, a fost de 11,82 miliarde euro, fiind compus din 7,8 miliarde euro destinaţi schemelor de plăţi directe, măsurilor de piaţă şi intervenţie finanţate din FEGA şi 3,02 miliarde euro destinaţi implementării măsurilor delegate din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, finanţaţi din FEADR.
În perioada 2007-2013, raportat la alocarea financiară aferentă fiecărui an, APIA a înregistrat o rată a absorbţiei fondurilor europene de 98%. Din totalul fondurilor destinate agriculturii pentru România, în perioada 2007-2014, APIA a asigurat absorbţia fondurilor europene pentru agricultură, contribuind astfel la încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării, creşterea competitivităţii, promovarea organizării lanţului alimentar şi a gestionării produselor, refacerea, protecţia şi consolidarea ecosistemelor, încurajarea utilizării eficiente a resurselor şi tranziţia către o economie cu consum redus de carbon, dar şi la promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale.
Alocări dublate pentru următorii ani
În perioada 2015-2020, România beneficiază de alocări financiare de peste 20 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru a derula fondurile destinate finanţării Politicii Agricole Comune şi pentru a asigura o capacitate ridicată de absorbţie a acestor fonduri. Astfel, bugetul încredinţat APIA pentru gestionare, în cadrul noii Politici Agricole Comune, a crescut substanţial: aproximativ 14,25 miliarde euro, din care circa 11,35 miliarde euro revin României pentru acordarea plăţilor directe şi a măsurilor de piaţă, restul fiind alocaţi prin delegare de la bugetul FEADR pentru gestionarea măsurilor care vizează mediul, agricultura ecologică, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, dar şi pentru asigurarea bunăstării animalelor.
Procentual, APIA gestionează în noua perioadă de programare circa 70% din valoarea totală a fondurilor alocate României pentru sectorul agricol. Reforma Politicii Agricole Comune reprezintă o schimbare fundamentală a acestei politici faţă de perioada 2007-2014, cu noi reglementări de care fermierii trebuie să ţină cont în activitatea lor viitoare.
APIA s-a încadrat în termen
Noua Politică Agricolă Comună, intrată în vigoare începând cu anul 2015, a presupus aplicarea unor scheme şi măsuri noi, mult mai complexe. În 2016, în acest context, Comisia a decis ca plăţile aferente anului 2015 să se efectueze până la data de 15 octombrie. APIA a reuşit să se încadreze în acest termen, având în vedere că peste 90% din plăţi s-au efectuat până la sfârşitul lunii august.
În plus, în acest an, APIA a reuşit 2 performanţe: plata în avans a peste 870 milioane de euro, pentru un număr de 754.421 de fermieri, o valoare record a plăţilor în avans pe care le face România pentru o campanie de plăţi directe şi începerea plăţilor finale la data de 1 decembrie 2016, reprezentând, de asemenea, o nouă reuşită a Agenţiei. APIA este angajată în continuare la capacitate maximă să contribuie, în interesul şi cu sprijinul direct al fermierilor, la o agricultură modernă şi eficientă, la dezvoltarea spaţiului rural şi la creşterea economiei în ansamblul ei, pe termen mediu şi lung, în România.
Doljul e în topul naţional
Despre activitatea APIA Dolj aflăm că lucrurile sunt, deja, pe o traiectorie pozitivă. “Am încheiat plăţile aferente Campaniei 2015, iar de două săptămâni am finalizat şi avansul acordat pentru Campania 2016 la peste 80% dintre fermieri. Despre Campania 2015 pot să vă spun că numărul cererilor unice depuse a fost de 42.421. Dintre acestea, 933 au fost respinse. Au fost autorizate la plată 41.260 de cereri. Procentul de cereri unice autorizate la plată a fost de 97,25% şi al celor respinse de doar 2,20%. Aşadar, au fost procesate 99,46% dintre cererile unice de plată. Analizând distribuţia pe judeţe a a numărului de cereri unice depuse şi autorizate la plată în Campania 2015, judeţul Dolj se situează pe locul al doilea, după Suceava. Suprafaţa solicitată pe total scheme de plată în Dolj a fost de 1.619.936 şi au fost autorizate la plată 1.538.334 ha, suprafaţa neeligibilă fiind de 81.602 ha, adică am atins un nivel de eligibilitate de 94,96%”, ne-a precizat Laurenţiu Nicolae Dădulescu, director executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Dolj.
Campania 2015, una a premierelor
Să mai punctăm despre Campania 2015 că a însemnat cu adevărat o Campania a premierelor. A fost prima campanie agricolă desfăşurată în conformitate cu noua Politică Agricolă Comună şi, totodată, prima campanie agricolă în care fermierii au depus cerere unică de plată, pentru solicitări de subvenţii atât pentru sectorul vegetal, cât şi pentru cel zootehnic. A mai reprezentat prima campanie agricolă în care, la nivel naţional, numărul dosarelor de plată depuse a scăzut sub 1.000.000, respectiv până la 944.076. Au fost gestionate 84 de scheme de plată, reprezentând o creştere de 1.050% faţă de cele 8 scheme de plată gestionate în 2014 iar plăţile directe către fermieri au depăşit 2 mld. euro. Campania 2015 a mai însemnat, la nivel naţional, 944.076 fermieri care au depus cerere unică. Numărul fermierilor înregistrează un trend descrescător de la o campanie agricolă la alta, ca urmare a comasării suprafeţelor agricole. România este cunoscută pentru fragmentarea masivă a terenurilor, iar procesul de consolidare a acestora este unul firesc şi necesar pentru trecerea la o agricultură modernă şi performantă. În 2015, au fost 4.421.496 de scheme solicitate la plată în cele 944.076 cereri depuse, dintre care peste 4 milioane au fost solicitări în sectorul vegetal, şi aproape 300.000 au fost solicitări în sectorul zootehnic. Vorbim, de asemenea, de 34.552.510 ha – suprafaţa autorizată la plată, cumulată la nivelul tuturor schemelor solicitate în cele 944.076 cereri unice depuse. Creşterea faţă de Campania 2014 a fost de peste 200%, ceea ce arată că fermierii români au aplicat pe mai multe scheme de plată cu suprafeţele deţinute de ei, primind, astfel, mai mulţi bani pentru susţinerea agriculturii. Să mai specificăm că, 4. 927.951 fermieri intrat la plată, adică peste 98% dintre cei care au depus cereri unice iar 2.088.057.161 euro au fost plăţi directe către fermieri. Este prima campanie agricolă, în care este depăşit pragul de 2 miliarde euro, ceea ce demonstrează că agricultura românească este sectorul cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene.
