Când Mihai Voicu se crede altceva decât Claudiu Manda

1
53

Deputatul PNL de Dolj Mihai Voicu, cam rătăcit în spaţiu, afirmă şi domnia sa din când în când ce i se şopteşte pe la partid, de unde vin ideile călăuzitoare. Mai deunăzi, a găsit de cuviinţă să aplice un viguros „atac prin alunecare” la un discurs al omologului său social-democrat de la Dolj, Claudiu Manda. Cu care s-a aflat, până nu de mult, într-un parteneriat politic. În această calitate, de parteneri politici, şi unul şi celălalt, adică şi Mihai Voicu şi Claudiu Manda, or fi avut strategii comune, pe lângă interesele specifice de partid, or fi avut împliniri comune, aşa cum au avut mesaje comune. În această ipostază de parteneri au apărut în faţa oamenilor la referendumul pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, din 2012, la alegerile locale şi la cele parlamentare din acelaşi an. Dacă s-au simpatizat sau stigmatizat reciproc în perioada respectivă, n-avem de unde să ştim şi poate are mai puţină importanţă. Se spune chiar că Mihai Voicu a fost aproape de o avarie la alegerile parlamentare, prin cota scăzută de popularitate, fiind salvat printr-un hei-rup social-democrat. Sigur, multe se spun, de-aia e „gura lumii slobodă”. Acum, pe fond lucrurile stau cam aşa: Claudiu Manda „a emis consideraţii dictate de partid cu privire la domnul Klaus Iohannis”, afirmă cu emfază intelectualul Mihai Voicu, care „sare” în apărarea noului lider al partidului. Şi continuă: „Claudiu Manda, un necunoscut dincolo de graniţele judeţului până de curând, când a emis pretenţia hazlie de a fi ministrul Bugetului, (…) odată ce acest pas a fost făcut, mă aştept să dorească a fi balerinul şef al Operei Române sau secretar general al ONU”. Atacul dezlânat şi cam primitiv al lui Voicu la adresa lui Manda este, până la urmă, o problemă a celor doi parlamentari de Dolj. Persiflarea, cu superioritate intelectuală, cam stârneşte zâmbete. Dincolo de pupincurismul de circumstanţă, mare lucru nu aflăm. Dacă social-democratul Claudiu Manda este un necunoscut dincolo de hotarele judeţului, cum afirmă vioi Mihai Voicu, atunci problema acestui lider liberal de import este că rămâne necunoscut chiar la nivelul colegiului uninominal în care a candidat. În fine, a pune pe acelaşi plan calitatea de balerin şef, poate de prim balerin, cu cea de secretar general al ONU, asta nu se mai comentează. Cu acest tip de comunicare Mihai Voicu ne sugerează că nu-l interesează proprietatea cuvintelor, iar resursele sale de onoare sunt de mult timp epuizate. Cam pierde vremea pe la Dolj. Că nu lasă nimic în urma lui ca parlamentar, asta treacă-meargă, nu e singurul, dar să mai rostească şi baliverne, pe post de santinelă a lui Klaus Iohannis, pare o mostră de ipocrizie. Încolo, PNL-ul „ca părintele Burducea”, alalteri cu PDL-ul, ieri cu PSD-ul, azi din nou cu PDL-ul. Mâine cine mai ştie? Oricum, Mihai Voicu este polivalent şi intră în orice combinaţie fără inhibări prosteşti.

1 COMENTARIU

  1. cred ca amindoi ausi sunt niste necanimeni dar in democratia chiorilor si libertatea orbilor totul este posibil

Comments are closed.