Decizia privind referendumul va fi luată de CCR pe 21 august, la solicitarea lui Traian Băsescu

0
273

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, solicitarea formulată de preşedintele suspendat, Traian Băsescu, de preschimbare a termenului şedinţei la care va fi decisă validarea sau invalidarea referendumului de demitere, pentru 21 august, în loc de 31 august, motivând instabilitarea politică şi impactul asupra economiei. Drept urmare, Guvernul a primit un nou termen, până la 21 august, pentru a comunica listele electorale permanente, actualizate până la data de 10 iulie. La finalul şedinţei, care a durat peste şapte ore, judecătorii constituţionali au mai precizat că se vor pronunţa cu o majoritate de două treimi, adică şase voturi din nouă, asupra valabilităţii referendumului din 29 iulie, şi nu cu majoritate simplă, aşa cum se zvonise iniţial. Întrebat dacă românii din străinătate vor fi sau nu incluşi în cvorum, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a refuzat să dea un răspuns, pe motiv că nu vrea să fie acuzat că se antepronunţă. „Fiţi înţelegători şi aveţi răbdare: o săptămână nu este o viaţă”, a fost apelul său către ziariştii insistenţi.

Decalarea cu zece zile a datei la care CCR se va pronunţa în legătură cu valabilitatea referendumului a fost explicată de judecătorii constituţionali, într-un comunicat de presă, prin faptul că se doreşte asigurarea soluţionării „cu celeritate a cauzei cu care a fost învestită Curtea Constituţională, pentru a evita prelungirea situaţiei de instabilitate politică, care se răsfrânge direct asupra economiei naţionale”, temeiul juridic al acestei decizii fiind „art.3, art.14 şi art.50 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi al art.153 din Codul de procedură civilă”. Pe cale de consecinţă, CCR a solicitat Guvernului să comunice tot până la 21 august „numărul persoanelor incluse în listele electorale permanente, actualizate până la data de 10 iulie 2012, conform dispoziţiilor articolului 17 alineat 2 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului”. Totodată, Curtea face precizarea că această actualizare a listelor electorale a fost cerută şi în adresa nr.5305 transmisă Guvernului în data de 3 august. Conform comunicatului de presă, prin liste electorale permanente se înţelege „potrivit articolului 2 alineat 1 litera c din Legea 370/2004, «listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv»”. „Acolo unde această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte”, se mai arată în comunicat.

Judecătorul Minea avea dreptul să transmită rectificarea la Monitorul Oficial

CCR ar fi convenit, tot în şedinţa de marţi, că judecătorul Ştefan Minea era îndreptăţit să transmită la Monitorul Oficial rectificarea la Hotărârea nr.3/2 august, au declarat surse oficiale. Argumentele invocate în şedinţa de marţi de către majoritatea judecătorilor au fost că acesta era atât judecător raportor, cât şi judecător de serviciu, au mai precizat sursele citate. Mai mult, completarea – prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum – a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor „Plenul CC, întrunit pentru a examina interpretările diferite date de autorităţi unor acte emise anterior de Curte, a constatat că în hotărârea CC nr. 3 din 2 august 2012 s-a omis a se preciza temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României. (…) Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat, cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii, la completarea considerentelor acesteia (…)”, se precizează într-un comunicat remis Mediafax, marţi, de CCR. În acest context, Curtea a decis, cu majoritate de voturi, că hotărârea nr.3 din 2 august 2012 a fost dată în materia soluţionării contestaţiilor introduse în legătură cu procedura referendumului, şi nu în materia valabilităţii referendumului, asupra căruia CCR urmează a se pronunţa în baza art.47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992.

Zegrean: Listele electorale nu le are Guvernul, ci „instituţiile”

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, asaltat de jurnalişti, marţi seară, la ieşirea din sediu, a afirmat că nu doreşte să facă declaraţii, pentru că acestea vor fi interpretate şi poate fi acuzat de antepronunţare. Întrebat de ce a cerut Guvernului listele electorale, în condiţiile în care Executivul a spus că nu el trebuie să dea aceste liste, Zegrean a răspuns: „Păi cine a organizat referendumul?”. În concluzie, Guvernul are aceste liste, au insistat ziariştii. „Nu le are Guvernul, cum să le aibă? Le au instituţiile…”, a fost răspunsul lui Augustin Zegrean. Întrebat dacă românii din străinătate vor fi incluşi în listele electorale permanente şi dacă CCR va lua în calcul „ce face Guvernul acum (n.r. – actualizarea listelor)”, Zegrean a răspuns: „Nu mă puneţi să mă antepronunţ, pe urmă o să spuneţi că m-am antepronunţat, da? Deci, vă mulţumesc. Fiţi înţelegători şi aveţi răbdare: o săptămână nu este o viaţă”.

Şova: Nu poate fi organizat un nou referendum

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Dan Şova, a declarat ieri, la RFI, că Parlamentul va fi „obligat” să respecte decizia CCR privind referendumul, chiar dacă ar fi o „enormitate”, el apreciind că un nou referndum nu poate fi organizat, dar că, teoretic, este posibilă o nouă suspendare. „Un nou referendum nici nu este posibil, întrucât Constituţia este foarte clară: referendumul se organizează în 30 de zile de la suspendare. Deci, e un termen de decădere, un nou referendum nu poate fi organizat. Singurul lucru care este posibil în cazul, Doamne fereşte!, şi nedorit de noi, pe care eu personal nu mi-l pot imagina în acest moment, juridic vorbind, nu-mi pot imagina şi constituţional, întoarcerea domnului Băsescu, dar dacă ea se va întâmpla şi domnia sa va înţelege în continuare să încalce Constituţia, singura posibilitate este reluarea unei proceduri de suspendare. Dar nu m-aş hazarda să discut atât de departe”, a spus Şova.