Drepturi LGBT: Polonia şi Ungaria „luate la ochi” de Bruxelles

0
184

Uniunea Europeană a anunţat, ieri, că a lansat procedura de infrigement contra Budapestei şi Varşoviei, pentru legile lor, considerate discriminatorii în privinţa persoanelor LGBT. Aşa cum se ştie, Ungaria a interzis prin lege „promovarea homosexualităţii în rândul minorilor”, iar Polonia are „zone fără ideologie LGBT”, decretate de mai multe colectivităţi locale. Executivul european, care a denunţat caracterul discriminatoriu al măsurilor contra persoanelor LGBT, a comunicat că a trimis deja celor două ţări scrisori de atenţionare, ca primă etapă, premergătoare sesizării CJUE, posibile fiind şi sancţiuni financiare de regulă substanţiale. Procedura de infrigement, în sine, presupune modalitatea prin care Comisia Europeană atenţionează un stat membru că încalcă o obligaţie din tratat. Aceasta se poate referi la neaplicarea legislaţiei europene în mod corect. Dacă nu se ajunge la o înţelegere, în termen de 60 de zile, ţara respectivă urmează să fie dată în judecată la CJUE. „Egalitatea şi respectul demnităţii şi drepturilor omului sunt valori fundamentale ale UE consacrate prin art. 2 din Tratat. „Comisia va utiliza toate instrumentele avute la dispoziţie, pentru apărarea acestor valori”, se subliniază într-un comunicat. Fronda Varşoviei şi Budapestei este fără echivoc. Cel puţin în privinţa „interpretării” articolului menţionat. UE speră să-l convingă pe premierul ungar Viktor Orban, într-un fel luat la ochi, să renunţe la legea discriminării privind persoanele LGBT, intrată deja în vigoare de săptămâna trecută, lege adoptată de parlamentul ungar la 15 iunie „pentru a proteja drepturile copiilor”, pe care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a calificat-o „ruşinoasă”. Imediat a urmat directiva: dacă Ungaria nu se conformează Comisia va face uz de prerogativele sale conferite de calitatea de gardian al tratatelor. Guvernul de la Budapesta a respins până acum toate criticile formulate, îndeosebi prin ministrul Justiţiei, Judit Varga, care s-a şi antrenat într-un schimb de replici, pe contul de Facebook. În Polonia, peste 100 de colectivităţi locale, din zone tradiţional catolice –aspect care trebuie avut în vedere-, au adoptat încă din 2019 o rezoluţie „anti-ideologia LGBT” sau o cartă a drepturilor de familie, rezoluţie care a atras privarea de subvenţii. Aceeaşi Ursula von der Leyen a vorbit despre zone fără umanitate sau care nu-şi au locul în UE. Avertismentele chiar raţionale sunt inutile. Polonia se află în legitimă apărare. Iar în numele unei noi filozifii politice a UE, Polonia -cel mai mare stat est-european- ar trebui privită cu maturitate, nu somată, fiindcă a fii, înseamnă a rezista, şi asta e Polonia. Motivul pentru care Varşovia refuză să accepte încolonarea pasivă într-o nouă ordine europeană vine dintr-o calitate -fără egal- a istoriei sale recente. Nu rare au fost momentele, în care Biserica Catolică a preluat practic funcţiile statului mereu abolit. Catolicismul a devenit singura formă de recunoaştere reciprocă a polonezilor, mai ales într-o perioadă în care statul polonez era de negăsit pe hartă. Atenţionarea Budapestei şi Varşoviei, prin scrisorile trimise, constituie aşadar o primă etapă a unei proceduri premergătoare sesizării CJUE şi de fapt sancţiunilor financiare. La 20 iulie a.c. Comisia Europeană va publica raportul său privind statul de drept în UE, o evaluare a situaţiei din fiecare ţară cu recomandări ce trebuie respectate, ca o condiţie sine-qua-non, pentru accesul la finanţări europene. În discuţie, aşadar, condiţionalitatea aprobării planurilor de relansare economică de ceea ce Comisia Europeană consideră, mai nou, într-o altă cheie, valori fundamentale. Uniunea Europeană este divizată în această chestiune, privind discriminarea pentru homosexuali şi transgenderi şi resimte deja un curent suveranist puternic pe care încearcă să-l atenueze. Nu va fi uşor. Dacă se va accepta sau nu, orice încălcare flagrantă de suveranitate, rămâne de urmărit, dar sunt nu puţine ţări membre UE, deloc dispuse la aşa ceva, ceea ce va tensiona, neîndoielnic, relaţiile din cadrul Uniunii.