Craiovenilor li se oferă a doua şansă de a-şi reabilita blocurile. Anunţatul program care asigură finanţare europeană pentru lucrări a fost negociat şi poate să fie implementat din această toamnă. Mai mult, Primăria Craiova se arată dispusă să plătească o cotă de co-finanţare maximă, de 30%, lăsându-le locatarilor doar 10% din cheltuieli. Acest lucru ar însemna că, faţă de programul naţional, banii ar scădea la jumătate, ceea ce înseamnă că o familie ar trebui să plătească în jur de 350 de euro, o sumă mai mică decât pentru o lucrare de reabilitare făcută pe cont propriu.
Începând din această toamnă, blocurile de locuinţe vor fi reabilitate cu ajutorul fondurilor europene. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a finalizat negocierile cu Comisia Europeană pentru finanţarea, prin Programul Operaţional Regional, a activităţilor de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuit, iar Memorandumul în acest sens a fost aprobat în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută. Potrivit guvernanţilor, s-au negociat două condiţii: în primul rând să fie finanţate lucrările la blocurile comuniste, construite între 1950-1990, iar în al doilea rând, locatarii care locuiesc în blocurile respective să se încadreze în categoria de persoane vulnerabile. Peste 50% din familiile dintr-un bloc trebuie să aibă un venit net lunar, pe membru de familie, de maximum 500 de euro.
150 de milioane de euro, de la UE pentru blocurile comuniste
Bugetul programului a fost stabilit la suma de 304 de milioane de euro. Jumătate din sumă – 150 de milioane de euro – vor proveni de la comunitatea europeană şi vor fi acordaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Cealaltă jumătate – de 154 de milioane de euro – trebuie să fie asigurată din contribuţia naţională, prin co-finanţare de la bugetul de stat, contribuţia autorităţilor publice locale şi a asociaţiilor de proprietari. Cea mai importantă noutate o reprezintă însă modul cum pot fi plătite ratele de cofinanţare ale autorităţilor publice locale şi asociaţiilor de proprietari. Dacă mai mult de 50% din familiile dintr-un bloc au un venit lunar pe membru sub 150 de euro, locatarii vor suporta doar 10% din costurile lucrării, restul de 30% fiind pus de Primăria Craiova, în cazul nostru. Dacă veniturile sunt mai mari, între 150 de euro şi 350 de euro, locatarii vor suporta 20% din costuri, Primăria punând cealaltă parte de 20%. Există şi a treia variantă, în care majoritatea locatarilor care locuiesc în bloc să aibă venituri între 350 şi 500 de euro, caz în care trebuie să suporte 30% din întreaga lucrare, iar municipalitatea – numai 10%.
Primăria Craiova a început deja inventarierea blocurilor
Judecând după cum stau lucrurile în Bănie, unde majoritatea blocurile sunt construite în perioada comunistă, iar locatarii au venituri mici – dovadă restanţele mari la întreţinere –, se poate trage concluzia că Primăria Craiova va trebui să-şi rezerve de la buget cota maximă de co-finanţare, de 30%. Cu câteva zile înainte să fie anunţată schema de finanţare, autorităţile craiovene s-au arătat dispuse să intre în acest program de finanţare europeană, indiferent care ar fi cotele pe care trebuie să le plătească de la bugetul local. Mai mult, primarul Lia Olguţa Vasilescu a declarat că iniţial era dispus să achite din puşculiţa oraşului 15 milioane de euro cu care să suporte integral reabilitarea pentru 500 de scări de bloc, iar acum aceşti bani pot fi întorşi spre partea de co-finanţare. Partea bună este că numărul imobilelor care vor putea prinde reabilitarea – inventarierea lor este în curs – va fi mult mai mare.
Ghinion pe linie
Până acum, Craiova a avut mare ghinion la acest aspect. Programul guvernamental de reabilitare termică, ce a fost început în 2009, nu a prins în Bănie, locatarii reclamând procedurile greoaie prin care trebuiau să treacă până să beneficieze de cota de 80% din lucrare – acordată în proporţie de 30% de la bugetul local şi 50% de la Guvern. Însă, chiar de la deschiderea programului, craiovenii s-au dat înapoi spunând că suma care le revenea – de aproximativ 700 de euro pentru un apartament cu două camere – era peste puterile lor financiare. Nici în 2010, când programul a fost completat – în sensul că locatarii puteau să ia credite din bancă cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată de stat –, locatarii nu s-au înghesuit să se înscrie. Dintr-un total de 175 de blocuri câte s-au arătat interesate la început, doar 30 au reuşit să treacă de prima etapă, realizând expertizarea tehnică şi auditul energetic, dar fără ca vreunul să ajungă până la reabilitare. De altfel, Craiova se situează pe ultimul loc în cadrul acestui program naţional, reuşind să atragă, în 2009, doar 600.000 de lei cu care au fost reabilitate opt blocuri – dintre care şase în zona Aeroport.
