“Brand-ul” Pleniţei – bujorul românesc, sărbătorit de mii de oameni

0
326

Toată suflarea Pleniţei s-a adunat, ieri, în Poiana Bujorului la sărbătoarea câmpenească dedicată florii care a adus renume comunei doljene. În luna mai, de aproape patruzeci de ani, plenicenii şi toţi cei care vor să lase deoparte, fie doar pentru o zi, grijile şi necazurile, se adună la petrecerea dedicată Paeoniei Peregrina – bujorul românesc – care, spre bucuria oltenilor, a crescut în voie pe poiana de la marginea Pleniţei. Şi în acest an, mii de oameni din Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi sau Teleorman au venit să ia parte la faimoasa sărbătoare şi au poposit la umbra copacilor înalţi, în vecinătatea florilor sângerii, încă îmbobocite sau proaspăt deschise. Tineri sau vârstnici, nimeni nu s-a dat înapoi de la friptura la grătar stropită din belşug cu vin sau bere, de la joc, sau de la un pahar ciocnit cu prietenii şi rudele. De cealaltă parte copiii au avut parte de distracţie pe cinste şi nu au putut să stea departe de toboganele gonflabile, tiribombele neobosite, jocurile cu premii, dar mai ales de tarabele cu alviţe, mere caramelizate sau vată de zahăr, la mare căutare dintotdeauna. Cântecele au pus stăpânire pe alaiul de petrecăreţi, sârbele, horele şi încurajările muzicanţilor antrenându-i pe toţi la joc. Locul celor care au obosit de atâta dans a fost numaidecât luat de alţii şi alţii…

Puiu Calafeteanu, primarul comunei Pleniţa. “Sărbătoarea bujorului este o tradiţie la noi, o serbare câmpenească ce are loc de peste 40 de ani, din anul 1969, când a avut prima manifestare de acest gen, devenită tradiţie în timp. Bujorul românesc este o specie unică în România, dar şi în Europa, care creşte doar în pădurea de la Pleniţa. Aici este o rezervaţie naturală, o zonă protejată ce se întinde pe aproximativ 60 de hectare. Noi ne mândrim cu această bogăţie dăruită de natură, dar şi cu această frumoasă tradiţie. De la an la an tot mai mulţi oameni vin aici şi estimăm că astăzi în pădurea bujorului se vor aduna aproximativ 10.000 de persoane, din toate judeţele Olteniei, pentru a petrece o zi agreabilă, mai ales că e o zi de mai cum nu se poate mai frumoasă. Astăzi o să avem şi invitaţi de seamă din aparatul adiministrativ al judeţului”

Pe jos, cu căruţele, cu motocicletele sau autoturismele din dotare, plenicenii s-au îndreptat primii către inima pădurii, au încins grătarele şi au stârnit voia bună cu cântecul popular, fiind imediat urmaţi de valuri de oameni veniţi care dincotro. “Sărbătoarea Bujorului este o tradiţie a locului. Faptul că în această perioadă bujorii din rezervaţia naturală de aici sunt înfloriţi, îţi creează un sentiment de plăcere, de bună dispoziţie, mai uiţi de probleme zilnice. Eu sunt din zonă şi respect această tradiţie de când eram copil. Nu suntem numai pleniceni aici, de obicei vin oameni din toate părţile ţării pentru că e o sărbătoare destul de cunoscută”, ne-a spus Felix Odină.

În Poiana Bujorului şi-au făcut apariţia reprezentanţi ai administraţiei judeţene, dar şi personalităţi politice pentru care manifestarea de la Pleniţa a devenit o tradiţie. “Sărbătoarea Bujorului este una foarte plăcută pentru majoritatea dintre noi, cei care venim de mulţi ani aici. Este o sărbătoare la care toţi plenicenii, de prin toate părţile, se întâlnesc aici, mulţi vin de departe, din ţări străine de pe unde sunt plecaţi. Trebuie să nu uităm că bujorul, cel pe care îl sărbătorim de fapt astăzi, este o floare protejată şi suficient de rară, motiv pentru care trebuie să avem mare grijă de pădurea de aici, de la Pleniţa. Este probabil locul în care bujorul creşte cel mai bine. Vom veni cu drag în fiecare an, pentru că aici sunt oameni foarte ospitalieri”, a afirmat Mario Oprea, senator PNL de Dolj.

Bujorul, floarea cu care erau vindecaţi zeii Bujorul a fost mereu legat de anumite legende. Se spunea, în trecut, că există nişte forţe puternice în bujorii care strălucesc în nopţile cu lună plină. Într-adevăr, seminţele unor varietăţi de bujori emit o lumină palidă în întuneric. În mitologia greacă, bujorul îşi trage numele de la doctorul Paeon. Acesta s-a amestecat în problemele zeilor, astfel încât a atras mânia unora dintre ei. El a putut fi salvat de la moarte numai transformându-se într-o floare, aceeaşi floare pe care o folosise pentru a-i vindeca pe zei. Bujorul a fost mereu legat de superstiţii. Înainte ca Paeon să-i salveze pe Pluto şi pe Marte cu ajutorul rădăcinii de bujor în timpul războiului troian, existau legende care povesteau despre puterile florii. Pentru a putea fi folosite ca remediu, rădăcinile de bujor erau recoltate noaptea. O altă legendă spune că persoanei care deranjează aceste plante pe timpul zilei îi vor fi scoşi ochii, de către ciocănitori. În 77 d. Ch., Plinius dă prima descriere detaliată a bujorului, despre care se spune că poate trata circa 20 de boli.

Bujorii, protejaţi de şcolari

Cum era prevăzută venirea a mii de oameni în poiană, autorităţile locale au luat măsuri de informare a acestora că se află într-o zonă unică nu numai a Olteniei şi că trebuie să protejeze floarea-simbol a comunei Pleniţa. Pe fiecare copac au fost puse mesaje de ocrotire a mediului înconjurător, ca şi în anii precedenţi. “De trei ani, aproximativ 300 de copii de la diferite şcoli din Craiova dar şi de la noi din Pleniţa, vin aici în pădure pentru a trage semnale de alarmă despre ceea ce înseamnă protejarea naturii. Pe copaci au fost lipite numeroase afişe cu fel şi fel de îndemnuri. Este o acţiune organizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Craiova pe care toţi locuitorii din Pleniţa o apreciază. Cu siguranţă o să aibă foarte mare efect, pentru că oamenii, când văd un afiş de acest gen înţeleg ce trebuie să facă. În urmă cu câţiva ani de zile bujorii erau întinşi pe aproximativ 30-40 de hectare, iar acum deja s-au întins pe 60 de hectare”, a explicat primarul comunei Pleniţa, Puiu Calafeteanu.

ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA

Petre Chioralia “Cred că de data aceasta sărbătoarea bujorului s-a organizat prea devreme, pentru că nu sunt încă înfloriţi şi nu se vede aşa frumos ca în alţi ani. Noi am fi vrut să facem şi fotografii, să imortalizăm frumuseţea locului. Eu locuiesc acum în Hunedoara, dar sunt născut aici şi atunci când pot, fac tot posibilul să nu lipsesc de la această frumoasă sărbătoare, mă întorc acasă cu drag”