O veste bună care vine din câmpia Doljului

0
5140

La avalanşa de ştiri neliniştitoare, de regulă menite să alunge orice brumă de speranţă, cu care suntem asaltaţi zilnic, pe fondul pandemiei de Covid-19, o veste tonică sau ceva mai tonică –să nu ne hazardăm- vine din câmpia Doljului, mai bine aprovizionată prin bine-venitele precipitaţii din iarnă, şi din ultimele zile, decât era cu un an în urmă. Cum Doljul contează în orice discuţie serioasă legată de ceea ce numim securitate alimentară, vestea respectivă nu ne poate lăsa indiferenţi. Scutiţi de geruri năpraznice, de diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, în absenţa zăpezii abundente care iarna nu ne mai răsfaţă de câţiva ani, cu un sezon rece aşadar blând, grâul, orzul şi rapiţa vegetează corespunzător, ne confirmă şi dr. Constantin Găvan de la SCDA Şimnic, şi pregătirile premergătoare înfinţării culturilor de primăvară se vor desfăşura în bune condiţii, pe măsură ce vremea se va ameliora. Prin exploatările sale agricole de referinţă, nu puţine, de-a dreptul competitive, Doljul rămâne în egală măsură un furnizor de legume –într-o largă gamă sortimentală- şi fructe proaspete, nu doar pentru pieţele Craiovei, ci şi pentru pieţele altor zone din ţară. Şi în această privinţă pregătirile de sezon sunt avansate, referirea vizând precumpănitor amenajarea spaţiilor protejate, în care nu peste multe zile va începe plantatul propriu-zis. La Mârşani de pildă, un bazin consacrat al cartofului timpuriu, primarul Constantin Ghencioiu ne spunea deunăzi că aproximativ 500 de hectare sunt destinate acestei culturi de tradiţie. La Dăbuleni, localitate renumită pentru producţiile deosebite, an de an, de pepeni verzi şi galbeni, dar şi toamte, febrilitatea în toate micro-fermele este la cote ridicate. Aşadar, în buza unei primăveri care momentan se anunţă generoasă în precipitaţii, nădejdile sunt robuste. În aceeaşi ordine de idei, ANIF Dolj îşi pregăteşte strategia de luptă, pentru momentul în care va trebui să livreze apă sistemelor de irigaţii amenajate, susţine ing. Veta Păsculescu. Cu toate acestea, un paradox stăruie deşi producătorii agricoli doljeni pot furniza, e drept în absenţa unei strategii elaborate, toate sortimentele de legume proaspete, cu excepţia lunilor reci ale anului, ponderea legumelor autohtone în supermarketuri şi hypermarketuri este pe mai departe afectată de cea a legumelor din import. Nu mai vorbim de preparatele din carne sau cele lactate, fiindcă în acest domeniu chiar stăm catastrofal, Dolul neavând nici o unitate de procesare. Întâmplător sau… nu. La centrul nevros al agriculturii doljene (APIA) lucrurile se prezintă astfel: dintr-un total de cereri eligibile de 34.336, la un număr de 33.218 s-au efectuat plăţile finale privind subvenţia, în valoare de 88.336.031 euro (96,74%). Incepand de ieri, 15 martie a.c., fermierii pot primi 90% din platile aferente anului trecut. Urmează ca ajutorul naţional tranzitoriu ANP şi sprijinul cuplat vegetal, suportate de la bugetul de stat, să se facă în perioada următoare. În această privinţă directorul executiv Sorin Răducan ne sugerează că nu sunt motive –momentan- de îngrijorare. Şi vestea sună bine. Actualul premier, Florin Cîţu, vorbeşte rar de agricultură, deşi aceasta ar putea fi o ţintă pe care o ţară europeană ca România să şi-o asume inclusiv în privinţa arhitecturii finanţelor publice în consonanţă cu lumea europeană. Că se poate mai mult sprijin, pentru fermierii din toate sectoarele de activitate, este o realitate, că se face doar atât cât vedem, este un motiv de reflectare, dacă nu cumva chiar asta se doreşte, din partea companiilor multinaţionale, care ne doresc în continuare o bună piaţă de desfacere. Şi nimic mai mult.