Starea de fapt: Parisul vrea o intervenţie în Libia!

0
91
Libia

Şeful diplomaţiei franceze, Alain Juppe, recent numit în funcţie, după ce a reţinut anterior portofoliul Apărării, a reunit, luni seara, la Paris, omologii săi din G8, pentru a-i convinge de necesitatea unei acţiuni militare în Libia şi pentru a discuta despre catastrofa survenită în Japonia. Misiunea s-a dovedit dificilă, după ce cu o zi înainte, la ONU, ţări precum Rusia, au cerut răspunsuri la „întrebări fundamentale” înainte de a da undă verde unui act de război. Penrtu Paris, obiectivul este de „a merge rapid la ONU”, cu un proiect de rezoluţie apt de a fi luat în consideraţie. Turcia a reiterat opoziţia faţă de intervenţia armată a NATO, în timp ce David Cameron, premierul britanic, se asociază unei acţiuni militare acolo, dar afişează o preferinţă pentru instituirea „zonei de interdicţie aeriană”. Momentan, SUA adoptă o poziţie cel puţin ezitantă. Parisul crede că SUA doresc să mute foarte repede problema în faţa Consiliului de Securitate, deşi Washingtonul a exprimat îndoieli, inclusiv faţă de oportunitatea instituirii zonei de interdicţie aeriană, din cauza riscurilor foarte mari. Susţinut de Londra, Parisul a pledat în zadar până în prezent pentru o acţiune menită a susţine insurgenţii şi apărarea civililor libieni. Trimisul special al ONU, pentru Libia, Abdul Ilah Katibh, a reclamat luni la Tripoli oprirea violenţelor şi accesul organizaţiilor umanitare. În ultimile zile, mai multe oraşe, căzute în mâinile opoziţiei, în special cele situate la vest şi la est de Tripoli, au fost recâştigate de forţele loaiale şefului statului libian, care au continuat ofensiva lor militară pentru a prelua controlul asupra întregii ţări.

Alain Juppe

Fieful insurgenţilor, Benghazi, ar putea deveni următoarea ţintă. Comandantul insurgent, generalul Abdel Fattah Younis, a declarat, duminică seara, că oraşul Ajdabiya, situat la 150 km de Benghazi, punct stategic vital, a fost bombardat puternic şi este tot mai greu de apărat. Reuniunea de la Paris a miniştrilor de externe american, francez, britanic, rus, japonez, canadian, italian şi german, mai mult informală, pregăteşte summit-ul şefilor de stat din G8, din luna mai a.c., de la Deauville, din Franţa.  Ea se va încheuia cu o conferinţă de presă comună şi publicarea unor concluzii. Secretarul de stat american Hillary Clinton a evocat luni, 14 martie a.c, eventualitatea unei asistenţe politice şi economice pentru opoziţia libiană şi o posibilă întâlnire la Paris cu un membru al Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), indicat de responsabilii americani. În discuţia avută cu Mahmoud Jibril, însărcinat cu afacerile internaţionale al CNT, Hillary Clinton a refuzat să promită ajutor militar opoziţiei libiene, după ce aceasta solicitase livrări de arme, aparent pentu a lupta cu forţele guvernamentale. Dosarul libian rămâne fierbinte. Şi Franţa este singura ţară care a recunoscut formal CNT, organism ce regrupează opoziţia armată, ca singurul reprezentant legitim al poporului libian. O indecizie pentru o acţiune militară se face resimţită, şi şeful diplomaţiei itaiane, Franco Frattini, a şi declarat că negocierile au stagnat. În funcţie de propriile interese economice sunt şi atitudinile exprimate, deşi Catherine Asthon, şefa diplomaţiei europene, a trimis la Benghazi o misiune care urmează să evalueze situaţia în cadrul eforturilor planificate, pentru a răspunde crizei libiene.