Hanukiile au fost aprinse, miercuri seara, la sinagoga din Craiova. Membrii Comunităţii evreieşti au celebrat împreună Hanuka 5778, o sărbătoare a luminii, considerată printre cele mai importante şi mai frumoase ale poporului evreu. Prin grija acad. prof. dr. Corneliu Sabetay, şi de această dată s-au făcut toate pregătirile necesare astfel încât invitaţii să simtă atmosfera aparte a acestei sărbători. Printre oaspeţi s-au numărat primarul municipiului Craiova – Mihail Genoiu, viceprimarul Stelian Bărăgan, comandantul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj – general de brigadă Constantin Florea, directorul Muzeului de Artă – Emilian Ştefârţă, reprezentanţi ai Prefecturii Dolj, ai altor culte religioase, dar şi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în persoana vicepreşedintelui Ovidiu Bănescu şi a lui Silvian Horn.
Sărbătoarea de Hanuka 5778 a fost un astfel de prilej de a-i reuni pe membrii comunităţii la sinagoga de pe strada Horezului. Şi de această dată s-au făcut toate pregătirile necesare astfel încât invitaţii să simtă atmosfera acestei sărbători: de la decoraţiunile din hârtie multicoloră şi până la aroma de gogoşi proaspete, dar mai cu seamă prin prisma oaspeţilor speciali care le-au fost alături.
Moment de reculegere în memoria Regelui Mihai
Seara a fost deschisă însă cu un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai, considerat, alături de Regina-mamă Elena, un adevărat salvator pentru zeci de mii de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Majestăţile lor au reuşit în acele vremuri tulburi să anuleze planurile de deportare în Polonia a întregii populaţii evreieşti din România.
„Este o seară de Hanuka mai tristă decât de obicei având în vedere că zilele acestea se desfăşoară funeraliile Regelui Mihai, o personalitate care a marcat istoria ţării şi s-a comportat demn într-un context foarte complicat. Familia Regală, Regina-mamă Elena şi Regele Mihai au fost foarte apropiaţi de comunitatea evreilor din România pe care au sprijinit-o în vremuri foarte tulburi. Au salvat zeci de mii de vieţi”, a precizat acad. prof. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii evreieşti din Craiova.
Despre simbolistica acestei sărbători
După momentul de reculegere, profesorul Corneliu Sabetay a vorbit despre simbolistica bogată a sărbătorii de Hanuka, care are în centrul său lumina şi minunile. „Toate sărbătorile noastre nu vin să proslăvească un eveniment militar, pentru că aici este vorba de victoria Macabeilor. Importantă nu este victoria militară, ci miracolul care a apărut. S-a găsit un ulcior cu ulei sfinţit care nu putea să ardă mai mult de câteva ore, dar a ars 8 zile. Aceasta este sărbătoarea de Hanuka, sărbătoarea lumânărelelor care se aprind timp de 8 zile pentru a simboliza faptul că lumina a învins întunericul. Această minune a Macabeilor răzbate peste secole şi rămâne în picioare ca bucuria de a vedea lumina care ne face să fim mai buni, mai înţelegători”. „Comunitatea noastră, de aici, reprezintă şi ea tot o minune. Relaţiile pe care evreii din Oltenia le au cu reprezentanţii altor culte religioase sunt trainice şi noi ne mândrim întotdeauna cu aceste lucruri. Printre minunile noastre, trebuie să amintim că aici există o piaţă care se numeşte Ierusalim, iniţiată în 1994, cu concursul regretatului mitropolit al Olteniei, cărturarul Nestor Vornicescu. De asemenea, străzi cu numele de Filip Lazăr, Felix Aderca, numele unor oameni reprezentativi ai acestei comunităţi”, a mai spus acad. prof. dr. Corneliu Sabetay.
Primarul Craiovei, Mihail Genoiu: „O comunitate respectată, de suflet, a Craiovei”
Printre invitaţii speciali la sărbătoarea din acest an s-a aflat şi primarul municipiului Craiova, Mihail Genoiu. „Este o onoare să reprezint Primăria Craiova, alături de viceprimarul Stelian Bărăgan, la această sărbătoare a luminii. Mă onorează să fiu aici, în rândul dumneavoastră, o comunitate respectată, de suflet, a Craiovei”, a afirmat primarul municipiului Craiova, Mihail Genoiu.
Şi vicepreşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Ovidiu Bănescu, a fost prezent miercuri seară la sinagoga din Craiova. „Sunt pentru prima dată la Craiova şi aş vrea să vă spun că sunt impresionat de sinagogă. Este o construcţie splendidă. De asemenea, aş vrea să vă transmit salutările şi mesajul domnului preşedinte Aurel Vainer, cu ocazia sărbătorii de Hanuka”, a declarat Ovidiu Bănescu.
În final, Ştefan Ardeleanu, unul dintre cei mai vechi membri ai comunităţii evreieşti, a rostit câteva rugăciuni.
Tradiţionalele gogoşi nu au lipsit de pe masa de sărbătoare
Sărbătoarea de Hanuka este şi sărbătoarea gogoşilor, existând obiceiul ca, în cele opt zile să se consume foarte multe gogoşi. „În Țara Sfântă, în aceste zile, se găsesc pe toate drumurile, nu mai trebuie să-ţi faci tu acasă pentru că le găseşti la orice magazin şi poţi, cu mare plăcere, să le cumperi, fără a mai deranja pe cei din familie să le pregătească”, a adus, prin cuvinte, un crâmpei din Țara Sfântă, medicul Corneliu Sabetay.
Delicioasele gogoşi, cu umplutură de ciocolată şi dulceţuri, nu au lipsit nici de pe masa sărbătorii de Hanuka, la care au fost poftiţi să se aşeze toţi cei prezenţi. O bucurie le-a fost făcută şi copiilor care, conform tradiţiei, le-au fost dăruite cadouri.
Tradiţia spune că, timp de opt nopţi, cât durează sărbătoarea, familiile se adună în jurul unui sfeşnic hanukia – un candelabru special cu opt braţe, în care se ard opt lumânări. În prima noapte, capul familiei aprinde o lumânare. În cea de-a doua seară, două lumânări, şi aşa mai departe, până când, în cea de-a opta seară, se aprind toate lumânările. Există obiceiul ca sfeşnicul să fie aşezat în pragul uşii sau la fereastră, o cale pentru evrei de a împărtăşi bucuria sărbătorii cu restul comunităţii în mijlocul căreia trăiesc. Hanuka este şi un prilej de serbări cu cântece şi jocuri, în special pentru copii.
