„Fraţii Musulmani”, partid islamic care s-a plasat înaintea celorlalte formaţiuni politice în prima fază a alegerilor legislative egiptene, a intrat în conflict deschis, joi, 8 decembrie a.c., cu conducerea armatei, aflată la putere, acuzând-o că doreşte să controleze redactarea viitoarei Constituţii, în detrimentul unui parlament care urmează să fie dominat de islamişti. „Fraţii Musulmani” au declarat că vor boicota activitatea unei comisii create de liderii militari, pentru supervizarea elaborării Constituţiei. Ei şi-au exprimat îngrijorarea că acest organism consultativ, format din intelectuali şi personalităţi politice, uzurpă autoritatea noului parlament. De asemenea, „Fraţii Musulmani” denunţă afirmaţiile făcute presei de către generalul Mokhtar el-Mulla, membru al Consiliului Militar, aflat la putere, că viitorul parlament „nu va fi reprezentativ pentru toţi egiptenii”. În declaraţiile făcute jurnaliştilor anglo-saxoni, foarte comentate în Egipt, generalul Mokhtar el-Mulla estimează că redactarea Constituţiei nu va fi lăsată la discreţia parlamentului. Guvernul, aflat sub tutela Consiliului Militar, şi viitorul Consiliu consultativ, interlocutor al armatei, vor avea un cuvânt de spus. „Fraţii Musulmani” denunţă tentativa de marginalizare a unui parlament dominat de formaţiuni islamiste. Armata, care a preluat conducerea ţării în februarie a.c., după părăsirea puterii de către preşedintele Hosni Mubarak, a prezentat, oficial, componenţa Consiliului. Surse apropiate dosarului au declarat că există posibilitatea prelungirii transferului de putere de către armată, la un preşedinte civil, prevăzută pentru mijlocul anului 2012. Dacă există un organism capabil să rezolve problemele ţării acesta ar putea fi Comisia naţională de apărare, care şi-ar putea continua activitatea după alegerea unui preşedinte. „Fraţii Musulmani”, prin aripa sa fanatică, au fost acuzaţi de uciderea lui Anwar el-Sadat, predecesorul lui Hosni Mubarak, în timpul unei parade militare, la 6 octombrie 1981. Preşedintele Egiptului, Anwar el-Sadat, fusese condamnat la moarte de islamişti după semnarea celebrului acord de la Camp David (1978), împreună cu prim-ministrul israelian Manahem Begin. Vicepreşedintele său de atunci, Hosni Mubarak, a scăpat nevătămat. Situaţia creată, în Egipt, prin afirmarea forţelor politice islamice, constituie, de bună seamă, o îngrijorare pentru Israel. O hartă a vecinilor statului evreu semnalează că la nord ar putea avea un Liban condus de Hezbollah, la sud un Egipt al „Fraţilor Musulmani”, la est ar putea fi o Iordanie condusă de Frontul de Acţiune Islamică (rudă directă a „Fraţilor Musulmani”) şi o Sirie radicalizată, sub influenţa Iranului, iar la sud-vest are, deja, o Fâşie Gaza controlată de Hamas, care, la origine, rămâne tot o ramură radicală a „Fraţilor Musulmani”. După cum se observă, egiptenii laici au ocazia să vadă că libertatea are preţul ei.
