Casa Băniei a fost, ieri, locul de întâlnire pentru zeci de meşteri artizani din judeţul Dolj care au fost prezenţi la lansarea primei reţele naţionale de sprijin a meşteşugarilor rurali. Proiectul dezvoltat de World Vision urmăreşte să faciliteze schimbul de resurse între asociațiile locale de meșteșugari și meșteri artizani independenți din toată ţara, de la informaţii de interes general – surse de finanţare, oportunităţi de desfacere – şi până la consultanţă specializată. Fundaţia World Vision România dezvoltă de peste patru ani proiecte care urmăresc revitalizarea artei populare meşteşugăreşti şi promovarea acesteia ca oportunitate accesibilă oamenilor din mediul rural pentru dezvoltarea economică a comunităţilor.
Doljul a fost unul din judeţele cele mai active în cadrul proiectului „Made in Rural”, care vizează revigorarea meşteşugurilor populare şi stimularea antreprenoriatului. Peste 300 persoane vulnerabile din Oltenia rurală au finalizat cursuri de ţesătorie sau antreprenoriat, 42 dintre ele fiind premiate cu câte 10.000 de lei pentru a-și transforma pasiunea pentru meşteşuguri într-o mică afacere.
Meșteșugarii olteni din proiectul „Made in Rural” au profitat de oportunităţile oferite și au deschis, chiar în inima orașului Craiova, pe strada Lipscani, un spațiu de promovare a obiectelor lucrate. Astfel, localnicii şi turiştii pasionaţi de tradițiile olteneşti pot găsi ușor cămăși tradiționale, traiste și carpete lucrate la război sau decoraţiuni lucrate manual. “Proiectul se desfăşoară la nivel naţional, în zece judeţe, iar obiectivul principal este revigorarea meşteşugurilor populare şi stimularea antreprenoriatului în mediul rural, pe ceea ce înseamnă domeniu non-agricol. Am dorit să facem asta pentru că există foarte mulţi oameni care trăiesc din agricultura de subzistenţă, care nu au posibilitatea să-şi găsească de lucru în comunităţile lor sau în oraşele învecinate. Şi atunci meşteşugul popular ar reprezenta o soluţie pentru dezvoltarea economică a comunităţilor rurale. La cursurile de ţesătorie manuală au participat peste 600 de femei din mediul rural”, a precizat Claudia Tokacs, specialist comunicare World Vision România, cu ocazia lansării reţelei naţionale de sprijin a meşteşugarilor rurali.
Reţea la nivel naţional
Reţeaua naţională pentru susţinerea meşteşugarilor reprezintă pasul următor în structurarea iniţiativelor precedente şi urmăreşte să împuternicească asociaţiile de meşteşugari din spaţiul rural să găsească resurse şi resorturi pentru a se autosusţine şi a se dezvolta.
Reţeaua Naţională a Meşteşugarilor Rurali Reţeaua Naţională a Meşteşugarilor Rurali completează acţiunile desfăşurate de diverse instituţii sau ONG-uri în sprijinul meşterilor populari din spaţiul rural şi poate deveni structura care reprezintă public interesele acestora, în special în relaţia cu factorii responsabili de clarificarea situaţiei legislative a meşterilor populari. „Suntem la Craiova pentru lansarea reţelei naţionale a meşteşugarilor rurali. Ea cuprinde în momentul de faţă ONG-uri care sprijină dezvoltarea de proiecte pentru revigorarea meşteşugurilor populare şi asociaţiile de meşteri populari create prin proiect. Urmăreşte să devină o voce a acestor meşteri din mediul rural, care în momentul de faţă nu au reprezentativitate la nivel naţional şi nici nu pot dialoga cu autorităţile care pot veni în sprijinul lor”, a mai spus reprezentantul World Vision România.
Asociații nou create la Argetoaia şi Bucovăţ
Implicarea artizanilor în asociațiile nou create la Argetoaia şi Bucovăţ, precum şi în rețeaua de susţinere creată prin proiect oferă meşterilor şansa reprezentativităţii atât la nivel județean, cât și național. „Ştiam această artă de la bunica şi mama mea, care m-au îndrumat în meşteşugul ţesăturii şi costumelor populare tradiţionale din judeţul Mehedinţi. Am făcut cursurile de ţesătorie manuală în comuna Bucovăţ cu ajutorul fundaţiei World Vision şi mi-a plăcut foarte mult. Pe parcursul proiectului am achiziţionat un război de ţesut orizontal pe care am făcut prima dată preşuri aşa cum făceau bunicii odată. Lucrez acum la o ie pentru un cântăreț de la Bucureşti şi un costum popular ce va ajunge la Turnu-Severin”, a mărturisit Viorica Corcoaţă, din comuna Bucovăţ.
