Prima zi de şcoală, lipsită de orice fast, s-a consumat într-un anonimat, mai degrabă trist, demn de o altă cauză. Ea a prilejuit totuşi revederea parţială a unor colegi de clasă, fiindcă efectivele au fost înjumătăţite în scopul respectări irigorilor sanitare, şi întâlnirea cu diriginţii de circumstanţă în scopul comunicărilor seci, de natură organizatorică. Au lipsit ca niciodată mesajele de încurajare atât de necesare într-un astfel de moment, în care pandemia pune în pericol succesiunea paşilor fireşti în viaţă. Necesare, fiindcă toţi elevii din ciclul ginmazial, dar şi cel liceal, au nevoie imensă de ranforsare psihică. Şcoala doljeană nu este una model, la nivel naţional, dar ea este una cu un specific al ei, mă refer precumpănitor la colegiile emblematice ale Craiovei, dar şi bunele şcoli gimnaziale, cu destui dascăli cu vocaţie din bună croială, care au produs an de an o medie cultivată. Modelat după cerinţele impuse de sitiaţia epidemiologică, orarul zilnic se va schimba de la o etapă la alta. Deocamdată, şcoala doljeană şi-a primit elevii într-o atmosferă austeră, deprimantă pe alocuri, lipsită de orice fior de încredere. Cu multe norme sanitare. Şi hotărât lucru, managerii şcolilor, dascălii, au împreună imensa responsabilitate didactică de a incumba ca niciodată, curaj, iradiind încredere în rândul elevilor, nu puţin temători dacă nu descumpăniţi, într-un moment în care socializarea este sensibil vitregită. Despre învăţământul online, care şi aşa a devenit temă de dezbatere politică, nu sunt multe lucruri de spus, din vari motive, însă aşa cum am văzut că pledează un eminent dascăl, şcoala în pandemie ar trebui să fie un model de solidaritate şi nu unul de vrajbă, menit să încarce la saturaţie negativ pe toţi actorii. Deschiderea anului şcolar a prilejuit şi livrarea bizarelor mesaje bâlbâite şi reci, lipsite de harul de a face empatie ale doamnei ministru a Educaţiei, Monica Anisie, căreia tot mai multe voci din spectrul politic, dar şi civic, îi cer demisia. Doar un citat dintr-o recentă bolboroseală a domniei sale: „La nivel guvernamental tocmai a fost adoptat un memorandum prin care operatorii de internet şi-au asumat conectarea a 2800 de sedii de unităţi de învăţământ până la 18 septembrie a.c.. Pentru celelalte s-au identificat soluţii, urmează să lucrăm. Problema e că în clădiri nu există internet”. Pe ce lume o trăi Monica Anisie? Aceeaşi clămpăneală în referirea la licitaţia de manuale. „Cred că în această săptămână putem să semnăm contractul pentru Limba Română clasa a VIII-a”. Incoerenţa doamnei Monica Anisie a devenit stânjenitoare. După ce şase luni, cum se exprima un lider politic, s-a tăiat frunză la câini, în ziua deschiderii anului şcolar avansează puncte de vedere şi promisiuni. Să revenim: prima zi a unui an şcolar rămâne de regulă de neuitat. Ziua de ieri n-a fost una tonică: în 10 unităţi de învăţământ din Craiova şi din judeţ s-a început anul şolar pe „roşu”, în 55 pe „galben” iar în 152 pe „verde”. O stare de fapt neliniştitoare care se poate ameliora, dar şi înrăutăţi. O generaţie tânără, aflată în bănci cu măşti de protecţie, păstrând distanţarea fizică, care reprezintă ziua de mâine a Doljului n-a primit ieri nici o încurajare, din partea celor chemaţi să fixeze puncte cardinale în speranţele lor. Şi avea nevoie, prin tehnici de persuadare, înainte de toate, de îmbărbătare, de curaj, de încredere, inducerea convingerii că temeinica pregătire, călirea caracterelor, insuflarea patriotismului, atingerea performanţelor, dar şi alte repere morale, ce se forjează în procesul educaţional, nu vor fi îndoite de încrâncenarea cu pandemia. Frontul este invizibil, dar confruntarea e concretă. Oricum, succes tuturor!
