La Leu, fiecare leuţ este bine chibzuit!

Deşi se află la mică distanţă de Craiova şi este traversată de un drum naţional intens circulat, comuna Leu pare să nu fi profitat niciodată de aceste avantaje pe care alte localităţi nu le au şi nu le vor avea vreodată. Plimbându-ne pe uliţele satului şi admirând gospodăriile frumoase pe care şi le-au închegat aici oamenii, cu casele dichisite şi curţile îngrijite, ne întrebăm şi noi de ce comuna nu are şi şcolile la fel de bine aranjate. Ceea ce aflăm e şi mai trist. Oamenii se chinuiesc să sape după apă, dar câteodată nici la 40 de metri adâncime nu o găsesc. Cei care se încăpăţânează să nu-şi părăsească satul şi-au amenajat băi, tot ca să simtă confortul de la oraş, dar nu se pot bucura de ele. Toate acestea se petrec aşa întrucât comuna în care se munceşte atât de mult nu are nici acum, după atâţia ani şi atâţia primari, o reţea de apă care să ajungă în toate gospodăriile, iar de canalizare nici nu poate fi vorba. Primarul Iulian Cristescu îşi propune să schimbe lucrurile şi ne arată cu ce a început.

Când spui comuna Leu, singurul lucru care îţi vine în minte este vestitul târg de animale, căutat în special de sărbători. În ajunul Crăciunului, indiferent că e vremea bună sau rea, că e polei ca sticla, oamenii o iau pe uliţele întortocheate ale comunei pentru a ajunge aici. Unii vin să vândă, alţii să cumpere sau numai să privească şi numai cine nu a fost niciodată aici nu poate să-şi imagineze hărmălaia care există atunci. Cu târgul acesta am vrut şi noi să ne începem reportajul şi l-am întrebat pe primarul Iulian Cristescu ce are de gând cu el. Energic din fire şi foarte hotărât, ne invită să-l vizităm ca să ne convingem cu ochii noştri că târgul din Leu nu mai este chiar aşa de îmbătrânit. Parcurgem uliţele satului şi, de data aceasta, remarcăm că aproape toate aleile sunt pietruite. Târgul arată promiţător încă de la intrare. Altădată foarte degradat, gardul este acum vopsit acum într-o nuanţă plăcută ochiului, ceea ce ne face să credem că înăuntru trebuie să fie foarte curat.

Amenajările au schimbat mult târgul din Leu

S-au făcut câteva modernizări şi o construcţie nouă, e foarte curat şi ordonat peste tot. Deşi e gol, târgul pare altfel. „Am turnat aceste alei din ciment pe care le-am delimitat cu o dungă de var. E plăcerea mea, am lucrat mult timp la CFR şi cred că am rămas cu ideea că acolo unde dai cu puţin var parcă e puţin mai curat”, face o paranteză primarul Iulian Cristescu, arătându-ne dungile proaspete care bordurează aleile. Fiind un târg mixt, Primăria a construit pentru sectorul de legume şi fructe măsuţe de ciment. Toate cele patru şiruri de tarabe sunt acoperite au tablă, iar la picioarele meselor se află un strat de piatră măruntă despre care aflăm că ajută la filtrarea apei. „Peste 1.000 de oameni vin duminică de duminică la târgul nostru. Fiind mixt, i-a creat şi o încăpere destinată sectorului de lactate şi brânzeturi”, spune primarul Iulian Cristescu, arătându-ne clădirea de la intrare. Aici pot fi găsiţi localnicii care vând laptele, brânza şi ouăle proaspete. La loc vizibil, pe geam, sunt afişate taxele pe care trebuie să le plătească oamenii. Fiind şi un târg de animale, Primăria Leu s-a îngrijit să existe şi un medic veterinar, un contract urmând să fie încheiat cu Ion Codreanu, care este şi medicul veterinar al comunei.

Un primar ambiţios

„Foarte rar merg la Craiova – ultima dată la o lună de zile –, pentru că aici este locul meu, aici trebuie să fiu. Sunt în permanenţă între oameni, urmăresc lucrările care se desfăşoară şi nu pot să nu trec o zi pe acolo pe unde se face o lucrare contractată de noi. Numai aşa putem să avem rezultate bune. Proiectele pe care cetăţenii îşi dau acordul, acelea sunt cele care au succes”, ne spune primarul Iulian Cristescu, în timp ce ne conduce pe uliţele satului. Ori de câte ori se întâlneşte cu câte o persoană, salută şi este salutat respectuos de oameni. Fiecare are câte o mică problemă, în general cu pământul, iar primarul pare să aibă multă răbdare. După ce termină discuţiile, ne spune că îi cunoaşte pe absolut toţi, el născându-se în această comună. Pentru că noi am făcut ochii mari, el a confirmat din nou: „Da, m-am născut chiar în această comună, în dispensarul comunal. Cu 53 de ani în urmă, acolo se afla şi o sală de naşteri”, spune, zâmbind, şi mergem să ne arate chiar dispensarul.

Dispensarul cel mare poate fi şi frumos

Clădirea în care se află dispensarul comunei Leu are o arhitectură deosebită, aduce cu un conac boieresc. Primarul Iulian Cristescu ne spune că a existat şi turlă frumoasă, dar că a picat la o furtună. Element era aşa de pitoresc încât măicuţele de la mânăstirea Cârcea şi l-au luat ca model, o replică găsindu-se la complexul lor monahal. Dispensarul este frumos compartimentat, având un hol lung şi luminat prin multe ferestre largi. Acum se află în reamenajare, muncitorii sunt aproape peste tot. „Nu s-a reabilitat niciodată şi era păcat de el. Atârnau nişte lămpi urâte care nici nu mai funcţionau. Erau învelite în pânze de păienjeni şi riscau să ne doboare tavanul”, spune mâhnit primarul, făcându-şi loc printre găleţile de var. O toaletă – prima după 30 de ani, ni se spune – e aproape gata. Bucuros să vadă că dispensarul e curat măcar într-un colţ şi începe să arate ca un adevărat loc unde oamenii vin să-şi recapete sănătatea, primarul Iulian Cristescu deschide uşa micuţei toalete ca să ne-o arate pur şi simplu. Vrea să afle de la muncitori când o vor termina, iar noi remarcăm că se înţelege foarte bine cu muncitorii de aici, semn că este un obişnuit pe şantier. Întreaga lucrare de reabilitare, una costisitoare, este suportată de Primăria Leu.

Medici răbdători şi devotaţi

Aici îşi află cabinetele trei medici de familie, care fac zilnic naveta pentru a-i consulta pe locuitorii din Leu. Deschizând uşa unui cabinet plin cu plante verzi, am cunoscut-o pe Grigoreta Marcu. Este medic primar în Leu din 1986 şi este mulţumită că, în sfârşit, cineva şi-a amintit şi de dispensarul în care oamenii vin atât de des. „Îi cunosc foarte bine pe toţi şi, contrar a ceea ce se crede, oamenii de la ţară sunt mai buni la suflet decât cei de la oraş. Dacă nu m-aş fi simţit bine, nu aş fi continuat să lucrez atât timp aici”. Este ataşată de oameni, dar şi de zidurile acestui dispensar şi visează la o sală de consultaţii în care să-şi aranjeze toate aparatele medicale. Alături îşi află cabinetul un alt medic. Gheorghiţa Cârstoiu are sub urmărire în jur de 1.700 de pacienţi, toţi din sat. Cu un aer trist, spune că bolile sunt cam peste tot, dar cea mai mare boală o resimte chiar comuna. „Populaţia este foarte îmbătrânită, sunt din ce în ce mai puţine mame în comuna noastră. În general, bătrânii au afecţiuni cardiace şi reumatologice, sunt cele mai frecvente boli”, ne spune pe dinafară, fără să mai consulte nici un registru.

Stomatologul satului

Într-o aripă a clădirii, se află şi o farmacie căreia ne grăbim să-i trecem pragul. Nu este foarte mare, dar e frumos amenajată şi lucrul cel mai îmbucurător este că dispune de multe tipuri de medicamente. Farmacista Căplescu-Surugiu Corina ne spune cât de utilă este plasarea ei chiar în interiorul dispensarului: „Pacienţii merg la medic pentru consultaţie şi aceştia le prescriu tratamentul, apoi vin cu reţetele aici. Nu mai trebuie să bată drumul prin sat sau să se ducă la Craiova, iar noi avem grijă să aducem o gamă largă de medicamente. Oferim şi compensate, gratuite, medicamente incluse în programele naţionale, pe oncologie, transplant, orice formă”. Aflăm că şi farmacia este tot o idee a primarului Iulian Cristescu. Amintindu-şi ceva, ne conduce într-o încăpere destul de mică. Vizităm, iată, şi vechea sală de naşteri, care este acum curată din cap până în picioare şi serveşte ca depozit pentru farmacie. În imediata vecinătate a dispensarului, ajungem la cabinetul stomatologic, o raritate la sat. „Este un băiat foarte conştiincios, haideţi să-l cunoaşteţi”, ne invită primarul. Pe stomatologul Marius Răzvan Teodorescu l-am găsit chiar în timpul unei intervenţii. În antecameră, încă două persoane îşi aşteaptă rândul. Întreb cum lucrează stomatologul cel tânăr. „La cât sunt eu de fricoasă, vă daţi seama… E o minune de om”, răspunde, cu hotărâre, o doamnă în vârstă. Luând o mică pauză, stomatologul vorbeşte puţin cu noi: „Este mai rar un cabinet stomatologic la ţară, aşa e, dar şi oamenii aceştia trebuie să fie trataţi. Leul este o comună mare, dar eu reuşesc să mă înţeleg bine cu toţi. Nu am avut probleme foarte mari, nici de comunicare şi nici medicale. Şi eu sunt înţelegător cu ei”. Cabinetul stomatologic este deschis de trei ori pe săptămână, miercurea, vinerea şi duminica. Aici există aparatură necesară şi consultaţiile nu sunt scumpe.

O societate-motor

La remarca noastră că lucrurile încep să se mişte şi în Leu, plăcându-ne ce am văzut, primarul Iulian Cristescu spune că are planuri mari. Având mai mulţi primari, cu câte un mandat fiecare, nici unul nu a reuşit să întreprindă ceva durabil aici. „Dar eu vreau să sparg gheaţa şi să fac lucruri care să se vadă şi la Leu”. Ambiţios şi disciplinat, primarul Iulian Cristescu spune că trebuie să se mişte pe două planuri: pentru lucrările mici să se ajute de banii de la buget, iar pentru cele mari să aleagă fondurile europene. Cum banii de la buget nu sunt foarte mulţi, a tras concluzia că trebuie să fie bine chibzuiţi. Aşa i-a venit ideea să dezvolte societatea comercială căreia nu i-a ghicit potenţialul în momentul când a creat-o, în 2012. „Societatea se numeşte SC Utilităţi Publice Leu, s-a desprins din aparatul Primăriei şi intenţionăm să îi dăm mai mult de muncă. Adică nu mai vrem ca banii din comună, pe care îi strângem din taxe, să mai plece în alte zone sau la alte societăţi. Aceşti bani vor avea un circuit intern şi vor fi foarte bine urmăriţi”. Dezbătând lucrurile, împreună cu viceprimarul şi consilierii locali, primarul Iulian Cristescu spune că se intenţionează darea în administrarea societăţii a cât mai multor lucrări de gospodărire, printre care întreţinerea târgului şi a iluminatului public, drumurilor, a celor două bazine piscicole şi a reţelei de apă. Prima care a fost trecută pe listă a fost chiar apa, SC Utilităţi Publice Leu câştigând chiar în aceeaşi zi licitaţia pentru administrarea reţelei de apă din satul Leu.

Fondurile europene sunt foarte aşteptate

La economiile câştigate cu societatea, primarul Iulian Cristescu pune şi fondurile europene pe care vrea să le aducă în Leu de anul viitor, în 2014, când se reia finanţările. E dezamăgit însă că primarii de până acum nu au scris nici măcar un proiect în toţi aceşti ani, aproape toate comunele luându-le înainte. Singura lucrare cu fonduri externe s-a făcut aici în 2006. Cu bani de la Banca Mondială, în satul Leu s-a introdus reţeaua de apă, iar în celălalt sat, la Zănoaga, s-au reabilitat drumurile. Pentru că Leul are mari probleme cu apa, aflându-se la mare adâncime, reţeaua i-a salvat practic pe localnici. Cu o lungime de 26 de kilometri, alimentează 1.100 de abonaţi, dar încă de anul trecut a dat semne că nu mai face faţă. „S-a dovedit în timp că e nevoie de mai multă apă, oamenii şi-au făcut băi, fose septice şi nu pot să mai stea fără ea”, spune îngrijorat primarul. Primăria a mai forat, aşadar, un puţ la mare adâncime şi s-a găsit o mare pungă cu apă din care se asigură acum program de apă non-stop.

Oamenii au mare nevoie de apă

Dar alta este acum mâhnirea. Primarul Iulian Cristescu spune că această reţea nu acoperă tot satul Leu şi că ar fi multe case în Grozani care trebuie urgent să fie racordate.„Oamenii au foarte mare nevoie. Şi aici o să încercăm, măcar pe două străzi, să facem o lucrare din fonduri proprii. Trebuie neapărat şi la Zănoaga pentru că acolo e altă variantă, poţi să iei apă cu găleata din fântână, în sensul că este la suprafaţă”. Partea bună e că primarul Iulian Cristescu a decis să-şi treacă în mandat reţeaua de apă şi canalizarea pentru ambele sate, lucrări mari pentru care trebuie să obţină neapărat fonduri europene. „Vreau să extind reţeaua de apă pentru toată comuna şi să fac şi canalizare, toate pe fonduri europene. Avem studiul de fezabilitate, trebuie reactualizat conform normelor în vigoare şi, în 2014, îl vom depune. Este vorba de o documentaţie completă, cu canalizare şi staţie de epurare la Zănoaga”.

Şcoala va fi salvată

Un alt mare proiect pe fonduri europene se conturează la Şcoala Gimnazială „Nică Barbu Locusteanu” din Leu. Poartă un nume pitoresc, al primul dascăl din comună,  fiind chiar şi acum cea mai mare unitate şcolară din Leu. „Ani de zile nu s-a făcut nici un fel de lucrare la această şcoală. Am vorbit şi cu directorul unităţii, cu toţi membrii din consiliul de administraţie şi toţi au fost de acord că se impune cu necesitate un proiect de reabilitate integrală pe fonduri europene. Fiind o şcoală mare, cu două etaje, o sală de sport şi cu o vechime de 40 de ani, nu putem să facem noi această lucrare”. Aici învaţă 278 de elevi, la catedră fiind 24 de profesori, toţi cadre didactice „foarte serioase”. Pentru aceştia, Primăria Leu şi-a propus ca, în această vară, să facă măcar lucrările de igienizare, să modernizeze centrala termică şi să acopere sala de sport. „Singurele intervenţii că s-au pus nişte geamuri termopan. Fondurile care ne-ar trebui sunt mari şi nu putem să le avem decât dintr-un proiect european”, insistă, totuşi, primarul pe fondurile disponibile de la UE pe care, nici noi nu ştim de ce, primarii de până acum nu s-au orientat mai deloc.

Cu această uşoară dezamăgire pe care nu putem să ne-o ascundem, părăsim comuna Leu. Admirându-i, totuşi, frumosul părculeţ cu flori din faţa Primăriei, pe care vara l-a colorat într-o mulţime de culori şi în care se simte mâna de gospodar a primarului, îndrăznim să credem că lucrurile pot să aibă totuşi şi o parte bună de acum încolo. Târgul de care toţi cei din Leu sunt atât de mândri arată altfel, dispensarul se primeneşte chiar acum, deci putem spune că există un început mai mult decât promiţător.

Apa din reţea va fi clorinată

La un control de specialitate, în apa din reţeaua publică a comunei Leu s-au găsit nitraţi, motiv pentru care Primăria Leu a luat decizia să o trateze corespunzător. „Apa are ceva nitraţi şi trebuie să le spunem oamenilor acest lucru. Dar încercăm să eliminăm depuneri printr-o clorinare, prin soluţia tehnică clor gazos”, a declarat primarul comunei, Iulian Cristescu.

Un autogreder nou

Primăria Leu a semnat un contract, zilele acestea, pentru achiziţionarea unui autogreder. „În maximum o lună va fi la dispoziţia noastră pentru a lucra cu el drumurile de exploatare agricolă şi a uşura deplasarea agricultorilor şi a fermierilor”, a spus primarul Iulian Cristescu. Utilajul va fi dat în administrarea SC Utilităţi Publice SRL Leu, laolaltă cu celelalte utilaje agricole pe care le mai deţine Primăria.

Leul circarilor 

Comuna Leu îşi trage numele de la trupă de circari care şi-a aşezat corturile aici, cu mult timp în urmă, pe când turcii cutreierau aceste pământuri. „Au poposit în zona noastră ca să ofere reprezentaţii oamenilor. Un pui de leu le-a scăpat din cuşcă şi l-au prins prin aceste locuri, în Valea Bisericii, cum îi spunem noi. De la acel leu i-a rămas denumirea”, a spus primarul Iulian Cristescu, subliniind faptul că localnicii sunt foarte mândri de numele comunei lor.