„Călătoriile lui Gulliver”, montat de Silviu Purcărete la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, a câştigat premiul pentru cel mai bun spectacol, Alexandru Dabija a fost desemnat cel mai bun regizor, iar Helmut Stürmer – cel mai bun scenograf, ambii pentru „Două loturi”, pus în scenă la Teatrul Național din București. Distincțiile au fost acordate luni seara, în cadrul celei de-a XXI-a Gale a Premiilor Uniunii Teatrale din România (UNITER) – eveniment marcant al anului teatral românesc, care celebrează valorile artei, (re)aducându-le în atenția publicului. De asemenea, Senatul UNITER i-a răsplătit pe fosta actriță a Naționalului craiovean Leni Pințea Homeag cu Premiul pentru întreaga activitate, iar pe maestrul Tudor Gheorghe – cu Premiul pentru o viaţă dedicată poeziei autentice.
Gala s-a desfăşurat în somptuoasa sală a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, pe parcursul a mai bine de trei ore, până după miezul nopții, fiind transmisă în direct pe TVR 1, Radio România Cultural şi online, pe www.uniter.ro şi www.tvr.ro. Până în prezent, Galele UNITER au fost organizate doar în Bucureşti, cu excepţia ediţiei din 2007, când evenimentul a avut loc la Sibiu, în anul în care acest oraş a fost desemnat Capitală culturală europeană.
Nici Iașiul nu a fost ales însă întâmplător: președintele UNITER, Ion Caramitru, a afirmat că sprijină candidatura orașului pentru obţinerea titlului de Capitală culturală europeană în 2021. „Ideea de a organiza la Iaşi Gala UNITER s-a născut spontan şi este dorinţa mea de a propulsa Iaşiul ca viitoare capitală europeană. Spun asta pentru că Iaşiul merită cu prisosinţă acest titlu. Punând în balanţă motivele unui asemenea demers, ceea ce oferă Iaşiul culturii româneşti şi universale este extraordinar de important”, a spus Ion Caramitru.
Aproximativ 700 de invitați au luat parte la Gală, între aceștia numărându-se personalităţi de seamă ale teatrului românesc şi nu numai. Nu însă și mulți dintre cei 40 de nominalizați – precum regizorul Alexandru Dabija și scenograful Helmut Stürmer, aflat la Buenos Aires –, distincțiile fiindu-le acordate în lipsă. Printre personalităţile care au înmânat premii, însoțite de trofeul creație a regretatului artist Ion Bitzan, s-au numărat actriţele Anamaria Marinca şi Medeea Marinescu, principele Nicolae, ministrul Culturii, Daniel Barbu, președintele Consiliului Județean Iași, Cristian Adomniței ș.a.
Nominalizările la Premiile UNITER au fost făcute de un juriu de selecţie alcătuit din criticii de teatru Maria Zărnescu, Mircea Morariu, Ion Parhon, iar juriul final, care a decis câştigătorii dintre cei trei nominalizaţi pentru fiecare categorie, a fost format din criticii de teatru Florica Ichim şi Ludmila Patlanjoglu, regizoarea Sanda Manu, scenografa Viorica Petrovici şi actorul Adi Carauleanu, director artistic al Teatrului „Vasile Alecsandri”. În cadrul Galei au mai fost acordate Premiile Senatului UNITER (pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și propunerilor membrilor), Premiile oferite de Preşedintele UNITER, Premiul Mecena, Premiul British Council (premiu găzduit) şi Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2012.
Leni Pinţea Homeag: „Dedic acest premiu actorilor Teatrului Naţional din Craiova”
A fost Phaedra din spectacolul pus în scenă, în urmă cu exact 20 de ani, de Silviu Purcărete – rol care a însemnat apogeul carierei sale teatrale. A fost Lady Macbeth din „Ubu Rex cu scene din Macbeth”, realizat de același reputat regizor. Dar a strălucit și în atâtea alte relevante roluri „cu esențe tari”, cum îi place să le definească, pe care le-a avut în cei 45 de ani de teatru. Este vorba, desigur, despre Leni Pințea Homeag, care a revenit în atenția publicului prin Premiul pentru întreaga activitate primit în cadrul Galei UNITER de luni seara. La aceeaşi categorie au mai fost propuse alte aproape 30 de actrițe, între care Stela Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Rodica Mandache și Florina Cercel. Leni Pințea Homeag este Societar de Onoare al Teatrului Național din Craiova, al cărui renume l-a dus peste hotare, Cetățean de Onoare al orașului Craiova, încă din anul 2004, și Cetățean de Onoare al localității sale natale Moieciu de Jos, județul Brașov, unde s-a retras în ultimii ani.
«Trăiesc un sentiment de împlinire personală că asist astăzi la înmânarea premiului pentru întreaga activitate colegei mele Leni Pințea Homeag. Desigur, sunt nenumărate actrițe în teatrul românesc care merită această distincție. Dar cred că s-a făcut un act de justețe pentru protagonista poate a celui mai fascinant și tulburător spectacol de teatru românesc, „Phaedra”», a declarat, în cadrul Galei de la Iași, Emil Boroghină, fost director al Teatrului Național „Marin Sorescu”, actualmente președinte al Festivalului Internațional „Shakespeare” de la Craiova, invitat să prezinte Premiul pentru întreaga activitate acordat de Senatul UNITER. «Îmi permit să spun acest lucru încurajat și de faptul că recenta carte a doamnei Oltița Cîntec începe cu o mărturisire a lui Silviu Purcărete, făcută în 2011. El afirmă că „Phaedra” este un spectacol aproape perfect», a adăugat acesta.
Emil Boroghină le-a mai spus celor prezenți că tot din cartea Oltiței Cîntec a aflat că au fost tineri care au decis să facă teatru după ce au vizionat acest spectacol. Printre ei, Radu Afrim. Absolvise Facultatea de Litere, a văzut „Phaedra” la Cluj-Napoca, după care s-a înscris la Regie. «Gândiți-vă ce ar fi fost teatrul românesc dacă în sală nu s-ar fi aflat, la acel spectacol, Radu Afrim, care datorează probabil excelenta sa carieră artistică de regizor lui Silviu Purcărete, spectacolului „Phaedra” și colegei noastre Leni Pințea Homeag», a afirmat Boroghină.
Înmânat aproape de miezul nopții, în aplauzele celor aproape 700 de spectatori aflați în sala Naționalului ieșean, premiul a emoționat-o pe actrița Leni Pinţea Homeag. «Sunt fericită să primesc acest premiu pe bătrâna scenă a Teatrului Național din Iași. (…) Dragă scenă, tu mă cunoști bine. Îți amintești de turneele fratelui tău, Teatrul Național din Craiova. Eram și eu acolo. Și scuză-mă dacă ți-am spus bătrână, am uitat că noi nu îmbătrânim, devenim doar antici. Pentru mine, fiecare diplomă primită în timpul activităţii mele a fost o bucurie, dar mai ales un stimulent pentru ceea ce urma. Distincţiile mă obligau întotdeauna la și mai greu și mai bine. Cred însă că cele mai valoroase diplome sunt acelea când după cinci, zece, cincisprezece ani de la ultimul tău spectacol lumea te recunoaşte. Iubesc acest Premiu UNITER. El vine după şapte ani de când cineva, în loc de o virgulă, mi-a pus punct meseriei mele», a mărturisit actrița.
Leni Pințea Homeag s-a declarat „onorată de această distincţie”, a mulțumit lui Ion Caramitru și Senatului UNITER, ca și profesorilor săi Alexandru Finți și George Rafael, „care ne privesc, probabil, de undeva de sus”. «Dedic acest premiu surorilor, nepoților, strănepoților mei, dedic acest premiu regizorilor care au avut încredere în mine, oferindu-mi atâtea roluri provocatoare. Îl amintesc pe Silviu Purcărete, pentru că a fost cea mai lungă perioadă de colaborare cu el, pe timpul a cinci mari spectacole și zece ani de turnee internaționale. Dedic acest premiu actorilor Teatrului Național din Craiova, familia mea pe parcursul a 45 de ani de teatru. Dedic acest premiu teatrului, care a fost întotdeauna alături de mine atunci când nu era nimeni», a mai spus actrița.
„Phaedra” – număr-record de reprezentații pentru un spectacol teatral
Întrebat în diverse contexte care consideră că este cel mai împlinit spectacol al său, Silviu Purcărete a răspuns de fiecare dată: „Phaedra”! «Țin foarte mult la „Phaedra”. (…) E cel mai împlinit spectacol al meu. Cred că nu-i lipsea nimic, totul era perfect rotund. (…) Numai că el nu a fost prea bine primit în România. Se pare că ceea ce-mi plăcea mie nu plăcea criticii românești. Și invers. Abia după ce s-a plimbat prin festivaluri internaționale a devenit un succes și acasă”», spunea regizorul.
„Phaedra” este spectacolul românesc cu cea mai îndelungată și mai impresionantă carieră internațională, deocamdată neegalată, care a avut premiera la Viena, în 8 iunie 1993, la Wiener Festwochen, și o lună mai târziu, pe 2 iulie, la Teatrul Național din Craiova, care l-a produs. A urmat un șir de turnee, de aproximativ un deceniu, în străinătate, de spectacole la sediu și la festivaluri în țară, care i-au adus o lungă listă de superlative.
«Câțiva ani au fost prolifici. În 1995, din mai până în octombrie, „Phaedra” s-a jucat în Marea Britanie, Polonia, Italia, Serbia, Brazilia, Olanda, Danemarca. În 1997, din ianuarie până în noiembrie, a fost prezentat în Italia, Macedonia, Ungaria, Coreea de Sud, Marea Britanie, Irlanda, la înșiruire adăugându-se spectacolele de acasă. În 1999 presa consemna 100 de reprezentații în străinătate, suta fiind la Festivalul Euroscene Leipzig. Totalul general era, atunci, de 166. Dar cariera „Phaedrei” s-a încheiat abia în 2001, după un periplu prin țară, în marile centre culturale, pentru ca publicul autohton să o poată vedea, ultima escală și reprezentație fiind, întâmplător sau simbolic, la Sibiu. Apoi a ieșit de pe afiș, după un număr-record de reprezentații pentru un spectacol teatral: 172», notează Oltița Cîntec într-un studiu monografic de aproape 200 de pagini – „Phaedra – Leni Pințea Homeag”, publicat recent la Editura „Marist”. Volumul dedicat memorabilului spectacol a fost prezentat luni seara, după Gala UNITER, 100 de exemplare fiind oferite invitaților cu autograful actriței. „Este o carte foarte interesantă, despre cum s-a născut acest spectacol, pe unde a umblat, care i-au fost succesele”, a subliniat Leni Pințea Homeag.
Critic de teatru și publicist, doctor în Teatrologie, Oltița Cîntec a fost nominalizată, de altfel, la Gala UNITER 2013, alături de Cristina Rusiecki și Octavian Saiu, Premiul pentru critică teatrală fiind câștigat însă de acesta din urmă.
Tudor Gheorghe – Premiul special pentru o viaţă dedicată poeziei autentice
Maestrul Tudor Gheorghe a primit luni seara, în cadrul celei de-a XXI-a ediţie a Galei UNITER, premiul pentru o viaţă dedicată poeziei autentice. De altfel, acesta a fost propus și pentru Premiul pentru întreaga activitate, care i s-a acordat însă actorului Matei Alexandru. «Sunt admirator al acestui talent deosebit, pe care mi-e greu să-l „prind” în cuvinte expresive câtă vreme el există, e viu și se poate manifesta», a afirmat Ion Caramitru, președintele UNITER. Acesta a reamintit că maestrul Tudor Gheorghe va reveni în următoarea seară pe aceeași scenă pentru a susține spectacolul „Primăvara Simfonic – după 10 ani”, cu care se află în turneu național și pe care îl va aduce și la Craiova, pe data de 29 mai.
«Mulțumesc Domnului că m-a binecuvântat cu singularitate. Nu vă dați seama, dragii mei prieteni, mai mici și mai mari, ce blestem e ăsta al singularității! Mi s-a întâmplat în teatru să nimeresc câteva roluri bune și au zis: el e foarte bun, dar cântă excepțional! Mi s-a întâmplat să fac câteva spectacole muzicale într-adevăr bune și s-a zis: da, măi, cântă bine, dar tot actor este! Când am cântat prima dată cu chitara au zis: e actor, nu e cântăreț folk! După ce am început să cânt cu un taraf au spus: nu, era foarte bun cu chitara! Am cântat cu orchestra muzică ușoară din perioada interbelică și au spus: îi stă mai bine cu taraf! Când am început să cânt cu orchestră simfonică au zis: ei, ce rost are să se complice atât? Deci, am avut norocul să trec dintr-o zonă într-alta cu candoare și cu inconștiență, zic eu, uneori, dar cu mare, mare plăcere și seriozitate», a spus Tudor Gheorghe, stârnind zâmbete în sală.
„Premiul din această seară vine la 43 de ani după cel acordat de ATM. Mi l-a dat doamna Dina Cocea, în 1969. UNITER fiind, totuși, urmașul ATM… Dragă Pino (Ion Caramitru – n.r.), tare mă tem că peste 43 de ani nu o să mi-l mai înmânezi tu!”, a spus Tudor Gheorghe, în aplauzele spectatorilor. „O să ți-l dea maestrul Radu Beligan!”, i-a replicat, glumind, Ion Caramitru.
Laureaţii Galei Premiilor UNITER 2013:
Debut: Silvia Török pentru rolul Iris din spectacolul „Fetiţa din bolul peştelui auriu” la Teatrul German de Stat Timişoara
Cea mai bună scenografie: Helmut Stürmer pentru scenografia spectacolului „Două loturi” la Teatrul Naţional Bucureşti
Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: „Suzana”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune
Cel mai bun actor în rol secundar: András Hatházi pentru rolul Judecătorul Brack din spectacolul „Hedda Gabler” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Enikő Györgyjakab pentru rolul Doamna Elvsted din spectacolul „Hedda Gabler” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Cel mai bun actor în rol principal: George Costin pentru rolul Maiorul din spectacolul „Familia Tót” la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti
Cea mai bună actriţă în rol principal: Imola Kézdi pentru rolul titular din spectacolul „Hedda Gabler” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Cea mai bună regie: Alexandru Dabija pentru regia spectacolului „Două loturi” la Teatrul Naţional Bucureşti
Cel mai bun spectacol: „Călătoriile lui Gulliver”, exerciţii scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
Premiul pentru critică de teatru: Octavian Saiu
Premiile Senatului UNITER
Premiul de Excelenţă: Teatrului Naţional Bucureşti pentru conceperea şi realizarea excepţională a Programului CARAGIALE 2012
- Premii pentru întreaga activitate:
- Actor: Matei Alexandru
- Actriţă: Leni Pințea Homeag
- Regizor: Alexandru Colpacci
- Scenografie: Axenti Marfa
- Critică şi istorie teatrală: Constantin Paiu
Premiul special pentru muzică de teatru: Tibor Cári
Premiul special pentru teatru de păpuşi şi marionete: Liviu Berehoi
Premiul special pentru o viaţă dedicată poeziei autentice: Tudor Gheorghe
Alte premii acordate în cadrul Galei:
Premiul Preşedintelui: Emil Brumaru
Premiul Mecena: Carmen Palade Adamescu, preşedinte Unirea Shopping Center
Premiul British Council (premiu găzduit) pentru inovaţie artistică: actorul şi regizorul Mihai Mălaimare
Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2012, concurs organizat de UNITER sub egida Casei Regale a României: „Nostalgicii călători” de Liviu Lucaci (juriul a fost format din criticii de teatru Marina Constantinescu, Adriana Popescu, Marian Popescu).
Iașiul rămâne locul unde s-a născut teatrul în limba română: întâiul animator al vieţii artistice şi culturale din Moldova, Gheorghe Asachi, juca aici, la 27 decembrie 1816, ajutat de „diletanţi” din familiile Ghica şi Sturza, cea dintâi piesă în limba română, „Mirtil şi Hloe”, pastorală într-un act prelucrată după Gessner şi Florian.
Istoria clădirii Teatrului Naţional din Iaşi, care din 1956 primea numele poetului şi omului de teatru Vasile Alecsandri, este legată de un eveniment mai puţin fericit – distrugerea vechiului Teatru de la Copou în urma unui incendiu devastator, în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888. Demersurile pentru construirea noului teatru au durat până în 1894, când a fost aprobat contractul cu arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer, care „până astăzi au zidit mai bine de douăzeci de teatre care sunt modele de bun gust şi de bună orânduire”: Viena, Praga, Odessa, Mainz, Hamburg, Oradea, Darmstadt, Budapesta, Timişoara, Augsburg, Cernăuţi, Carlsbad, Fiume, Pressburg, Szegedin, Cluj sau Berlin.
Lucrările de construcţie au durat doi ani şi, în 1896, la 2 decembrie, în cadrul unei impresionante ceremonii culturale, avea loc solemnitatea predării cheilor primarului Nicolae Gane. Sala Mare cu 750 de locuri organizată în stal, lojă şi balcon impresionează prin rafinamentul, fantezia şi somptuozitatea ornamentelor de inspiraţie barocă şi rococo, fie că este vorba despre reprezentările sculpturale sau picturale. Cele 1.418 lămpi electrice şi candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneţia luminează un teatru cu o personalitate arhitectonică unică. Cortina principală, pictată de maestrul vienez Lenz şi terminată de unul din discipolii săi, este concepută sub forma unei alegorii a vieţii cu cele trei vârste în plan central, la dreapta fiind imaginată simbolic Unirea Principatelor; partea stângă, pictată de ucenicul lui Lenz, este diferită de rest prin stil şi culoare.
