Mereu actual sau de luat în seamă proverbul românesc, potrivit căruia omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna căruţă, încă reverberează timid. Deşi din rostirea înţeleaptă, îndelung lustruită, n-a mai rămas mare lucru. Dacă nu mai evocăm „omul gospodar” ar trebui, în schimb, să evocăm omul responsabil, care în fruntea treburilor unei mari comunităţi, cum e Craiova, nu uită roata anotimpurilor. Şi nu e deloc devreme să se aplece asupra „previzibilului”, pentru a nu ne găsi nepregătiţi iarna care vine, cu toanele ei cunoscute. Şi caloriferele să încălzească, apa caldă să fie administrată continuu, spre a nu ne augmenta proasta dispoziţie, ducând repede bombăneala la blasfemie. În chestiunea iernii, dacă ne referim la cea care a trecut, lungă, nesfârşit de lungă, Craiova n-a stat deloc rău. Nu în comparaţie cu alţii, aici Timişoara cu un primar „de import” a fost un „exemplu”, dar nu despre alţii discutăm. Sunt mai bine de două săptămâni de când primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a avut discuţii aprinse cu factorii decidenţi de la Complexul Energetic Oltenia, ministerul Energiei, CET II Craiova, care livrează agentul termic spre punctele de livrare ale Termo Urban. Prima etapă, dintr-un plan de bătaie. CET II Craiova, pendinte de Complexul Energetic Oltenia, funcţionează cum bine se ştie pe cărbune, are problemele sale specifice, nu uşor surmontabile, complicate şi prin faptul că a primit, prin 2016, un ajutor european de restructurare. Revenirea la combustibilul fosil se face resimţită şi în spaţiul UE, în contextul cunoscut. Termo Urban are mai puţine centrale proprii (11 de cartier şi 35 mai mici) pe gaze, şi cum preţul acestora a explodat, s-a întâmplat ceea ce ştim cu facturile. Livrează pe timpul verii apa caldă la nivelul Craiovei şi pentru unii agenţi economici. O despărţire imperativă a CET II Craiova de Complexul Energetic Oltenia este luată în consideraţie, dacă nu chiar avansată. Despre soluţiile identificate şi convenite, dar şi despre reabilitarea, de pe acum, a conductelor mari, în vederea diminuării pierderilor de căldură, ne-a vorbit primarul Craiovei, cu detaşare, refractar la orice pasivitate, probând că stăpâneşte detaliile, nu doar problema în sine. E un motiv de a semnala demersul oportun, deplin raţional, deplin gospodăresc şi mai ales responsabil, dar şi a credita, ca ipoteză admisibilă, că nu vor fi probleme majore. Deşi la noi, când lucrurile intră în ordine viaţa nu mai are nici un haz. Pentru că bombăneala e un condiment acid al convivialităţii. Primarul Craiovei n-are soluţii optime pentru tot ce ne-ar putea necăji la iarnă, dar nici nu se culcă pe o ureche că mai este timp până atunci. Se frământă, în limitele şi puterile ei, cu tot ce poate rezolva, în apele tulburi ale normalităţii. Deşi tema principală a discuţiei –cardinală chiar-, cu primarul Craiovei, a vizat furnizarea agentului termic în sezonul rece, profitând de ocazie au fost acroşate şi alte teme, de actualitate, în viaţa marelui municipiu.
Divizarea simetrică CET II de CE Oltenia, aproape o certitudine
Subiectul încălzirea oraşului este unul dintre cele mai importante. Până acum, Craiova nu a rămas nicio zi fără căldură sau apă caldă, ceea ce este extraordinar, dar locuitorii se întreabă ce se va întâmpla la iarnă ?
Am avut o discuţie aplicată cu ministrul Energiei, Virgil Popescu, la care au luat parte domnul Burlan de la Complexul Energetic Oltenia şi domnul Dan Vasile, de la CET II. Discuţia s-a concentrat în ceea ce priveşte divizarea simetrică a CET II, de către Complexul Energetic Oltenia şi pe modalităţile prin care se va face acest lucru. Am reuşit să obţinem tot ceea ce ne-am propus, mă refer la mine şi la Dan Vasile, pentru că noi suntem interesaţi ca această divizare simetrică să fie realizată în cele mai bune condiţii.
Astfel, am primit promisiunea că ni se vor livra 2 milioane de tone de cărbune pe an, atât cât este necesar pentru producerea de energie în oraşul Craiova şi de asemenea că ni se va livra cărbune la 90 lei/tonă adică, atât cât este preţul Complexului Energetic pentru propriile entităţi.
De asemenea, am stabilit că trebuie să căutăm soluţia legală, astfel încât procesele pe care le are Complexul Energetic Oltenia şi datoriile pe care le are fosta Termoficare să nu fie preluate de către CET II, pentru că asta ar presupune angajarea mai multor jurişti şi ar porni din start cu o datorie nouă societate. Noi ne dorim ca noua societate să pornească cu cât mai multe active şi cât mai descărcată de obligaţii. A fost deja aprobat planul de reorganizare, de către Comisia Europeană şi acest lucru se va întâmpla în luna septembrie.
Ştim că pentru orice societate nou înfiinţată este foarte dificilă prima perioadă. E greu până porneşte la drum…
Am mai reuşit totodată, să obţinem un capital de lucru de 100 de milioane de lei pentru noua societate de la CEO, astfel încât să se asigure primele luni ale funcţionării. Este ceea ce am făcut şi noi la Termoficare când am sprijinit noua societate Termo Urban ca să poată să pornească la drum până în momentul în care începe să încaseze facturile, să existe un capital de lucru. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul CET II. De asemenea, la ora actuală, există în lucru un Studiu de Fezabilitate pentru capacităţi de producţie în cogenerare şi ne-am asigurat că vom avea 200 de MW asiguraţi pentru municipiul Craiova. Studiul de Fezabilitate se numeşte : “Capacităţi de producţie în cogenerare de 200 MW cu tehnologie modernă pentru SE Craiova II”.
Noi considerăm că abordarea corectă este cea a specialiştilor de la CET II, respectiv, stabilirea cantităţii maxime de energie termică necesară pentru încălzirea populaţiei municipiului Craiova, a unităţilor şcolare, stadionului, spitalelor, Sălii Polivalente, a companiei Ford, această energie fiind produsă în cogenerare de maximă eficienţă şi abia apoi pe baza acestei energii să rezulte energia electrică ce poate fi produsă.
Menţionăm faptul că la Compexul Energetic Oltenia sunt specialişti doar în producerea de energie electrică. Fenomenul este complex. Aşadar, cele două unităţi CEO şi Electrocentrale Craiova vor fi concurente pe piaţă, pe acest segment de energie electrică.
Extragerea de cărbune va continua
Şi ca să liniştim populaţia. Care este concluzia ? Vom avea sau nu căldură ? Vom avea sau nu cărbunele necesar pentru producerea energiei ?
Concluzia, aşadar, ar fi următoarea : ne-am asigurat practic că timp de zece ani, până-n 2032, vom avea cantitatea necesară de cărbune livrată la timp şi la un preţ corect, ceea ce înseamnă că la iarna nu vom avea nicio problemă cu încălzirea şi sperăm că nici în anii următori. De asemenea, am stabilit împreună cu domnul Mihai Weber, parlamentar de Gorj, câteva lucruri pe care ni le dorim din Ordonanţa de Urgenţă referitoare la decarbonificare. Aşa cum era ea iniţial, nu ajută foarte mult.
Ne-am asigurat că încă 10 ani această producţie de cărbune va continua şi va alimenta şi CET II. Dar mai mult, ne-am asigurat că dacă se va solicita să se renunţe la producţia de cărbune, va trebui obligatoriu să se pună ceva în loc. Acum prin această Ordonanţă de Urgenţă care se va transpune în lege, ne vom asigura că nu vom rămâne în situaţia în care s-au trezit cei din Hunedoara, când s-a închis Mitia peste noapte şi au rămas fără posibilitatea de aş asigura serviciul de termonificare din altă sursă.
Un spital de pediatrie la standarde moderne
Ştim că unul dintre proiectele importante ale municipalităţii este un Spital de Pediatrie. De fapt, acest spital va ajuta toată regiunea Olteniei, pentru că nu există aşa ceva.
Spitalul de Pediatrie ar fi al doilea spital pe care noi l-am face după Spitalul Municipal, care a fost construit în mandatul trecut şi am făcut acest lucru într-un timp record, de numai 8 luni de zile, cu menţiunea că partea de documentaţie a durat doi ani, aşa cum va mai dura şi aici, partea de documentaţie. Noi am avut tema de proiectare, studiul de pre-fezabilitate şi studiul de fezabilitate, pe care l-am aprobat în şedinţa de Consiliu. Din fericire pentru noi, nu va mai trebui să facem o licitaţie pentru proiectare, pentru că avem un contract cadru care ne ajută atunci când dorim să facem ceva, să dăm doar notă de comandă firmelor care au câştigat acest contract cadru şi urmează ca de anul viitor să demarăm procedurile pentru licitaţia spitalului.
Cât va costa acest spital? Ce presupune el din punct de vedere al costurilor? Ştim că materialele de construcţii se tot scumpesc. Nici cu forţa de muncă nu stăm foarte bine în România.
Valoarea acestui spital este de 100 de milioane de euro. Este dublu faţă de cât ne ieşise din Studiu de Fezabilitate. Este foarte adevărat şi că în ultimii doi ani, s-au dublat preţurile la materiale. Preţul pe metru pătrat este de 3500 de euro, cu tot cu dotări. Nu este un preţ deloc mare dacă ne gândim şi la ceea ce înseamnă un spital modern dotat cu aparatură de ultimă generaţie. Este vorba de 34.000 de mp. Se va construi în curtea Maternităţii de la Filantropia. Va fi legat de Spitalul Filantropia printr-o paserelă. Noi, în mod normal, ar fi trebuit să renunţăm la aceea clădire veche, numai că este o clădire monument şi nu putem să o demolăm şi să avem în locul ei o construcţie nouă.
Aşadar, în acest proiect am inclus şi aceea secţie de maternitate, care va fi refăcută, iar legat de ea va fi Spitalul de Pediatrie cu 7 etaje, plus un etaj tehnic, plus un heliport deasupra acestui spital.
Va avea câteva săli de operaţie, iar la parter, unde va fi recepţia, se va construi un loc de joacă, astfel încât toţi copiii, fie cei care aşteaptă să intre la consult, fie cei care sunt internaţi în spital, să se poată deconecta şi să fie cât mai bine din punct de vedere psihic. Am văzut acest lucru la un spital de pediatrie din Israel şi am vrut să aplicăm şi noi.
De unde vor veni banii pentru acest spital, fără discuţii util pentru regiune, dar ştim cu toţii, destul de costisitor?
Din păcate, nu ne aflăm pe lista spitalelor finanţate prin PNRR, deşi am depus la timp toate documentele şi în plus, aveam unul dintre cele mai avansate proiecte. Eram doar patru localităţi cu Studiu de Fezabilitate, restul nu aveau nici cel puţin temă de proiectare. S-au inclus în această listă 44 de spitale, iar din acestea doar 15 au Studiu de Fezabilitate. Aşadar, din 4 au devenit 15 pentru că au mai lucrat la documentaţie. Oricum, într-o primă etapă ar trebui să intre 25 de spitale. Adică, noi ne-am fi încadrat perfect aici. Această listă a fost făcută de domnul Ghinea şi de cei care au lucrat la PNRR.
Să înţelegem că nu a fost consultat şi Ministerul Sănătăţii când s-a întocmit această listă cu spitalele din ţară?
Nu a fost întrebat nimeni din Ministerul Sănătăţii şi am adresă în acest sens, de la ministrul Rafila, pentru că am solicitat clarificări de ce noi nu am intrat şi mi s-a răspuns că niciunul dintre specialiştii ministerului nu a fost consultat referitor la această listă şi nu există niciun criteriu la baza ei. Nu există nici măcar un criteriu regional, pentru că Oltenia nu beneficiază de niciun spital, iar Ardealul şi Banatul figurează şi cu câte 4 spitale, ceea ce nu este corect. Nu se poate discuta nici de criteriul dezvoltării economice pentru că iaraşi ar fi trebuit să primim cel puţin un spital toată regiunea Olteniei. Domnul ministru Rafila a avut deja o primă discuţie la Comisia Europeană, dar de acolo i s-a răspuns că nu se poate modifica nimic, deoarece, aceasta este lista pe care şi-a asumat-o România.
Comisia Europeană a fost totuşi flexibilă cu alte state. Nu se mai poate face chiar nimic în acest sens?
Săptămâna aceasta am fost în şedinţa de Coaliţie şi am solicitat să se rediscutăm această listă. Este dorinţă din partea parte tuturor partidelor guvernamentale, ca la Bruxelles să se trimită o delegaţie cu reprezentanţii tuturor celor trei partide ( PSD, PNL şi UDMR) şi să le spună celor de Comisie că ar trebui cel puţin completată această listă şi evident după ce se completează lista, proiectele care sunt cele avansate şi care pot să absoarbe cât mai repede banii europeni, ar trebui să fie şi cele care beneficiază de finanţare. Deocamdată, aici suntem şi eu vreau să vă asigur că indiferent ce se va întâmpla şi dacă nu va exista posibilitatea să facem acest spital pe fonduri europene, ne vom împrumuta şi tot îl vom face, pentru că este un spital de care are nevoie toată regiunea şi ar fi păcat să rămânem singura regiune care să nu aibă un spital de pediatrie.
Cartierul Chinezesc: O investiţie care poate fi continuată
Ce facem cu Cartierul Chinezesc? Nu este o imagine chiar bună pentru Craiova, mai ales că este la intrare în municipiu.
Am reuşit să deblocăm situaţia de la Cartierul Chinezesc. Începând din 2018, proprietatea terenului practic nu mai era la municipiul Craiova, se întorsese la Armată. Din acest motiv, noi nu am mai putut să continuăm proiectul şi am început să facem toate demersurile necesare. Adică, fie să preia terenul respectiv ANL-ul, fie să construiască Armata, dar să nu mai rămână acele blocuri în paragină. Nu am reuşit să găsim soluţia, până săptămâna trecută, când a apărut o Ordonanţă de Urgenţă, prin care se prelungeşte perioada cu 5 ani de zile, perioadă în care municipalitatea poată să construiască în continuare pe acest teren. Practic, terenul revine în proprietatea noastră şi în felul acesta putem să dezvoltăm această investiţie. Acum avem două variante, fie rămâne la ANL, fie rămâne la municipalitate şi trebuie să împărţim terenul pe loturi şi să le scoatem la licitaţie, astfel încât să avem mai mulţi dezvoltatori şi să se termine construcţia mai repede.
26-28 august: Un festival, cum n-a mai fost, şi un sprijin pentru tot ce înseamnă Horeca
Nu putem să nu discutăm şi de IntenCity Festival. Vom avea aşadar, trei zile, în perioada 26-28 august, de distracţie maximă. Poate fi văzut acest festival şi ca o gură de oxigen pentru tot ceea ce înseamnă Horeca în Craiova?
Municipalitatea, de ani de zile, face eforturi să aducă tot felul de evenimente la Craiova, evenimente care dezvoltă foarte mult oraşul, mai ales pe zona de Horeca. Puteţi să verificaţi când avem competiţiile sportive sau Festivalul Shakespeare, dacă se mai găseşte vreun loc de cazare, la vreun hotel. În acest sens, am avut deja o primă discuţie cu hotelierii, cu prefectul judeţului, cu reprezentanţii DSV, OJPC şi DSP şi le-am solicitat ca să se pregătească foarte bine pentru evenimentele ce vor urma în perioada următoare, ca să nu auzim că nu s-a făcut dezinfecţia prin hotelurile respective sau că alimentele au probleme sau camerele nu arată bine.
Eu sper că toată lumea a recepţionat acest semnal, mai ales că prin tot ceea ce a organizat muncipalitatea, li s-au asigurat şi lor oaspeţi în hoteluri, clienţi la terese, etc. Acum ne pregătim de unul dintre cele mai mari festivaluri din România, pe care dorim să-l creştem şi să devină în timp, cel mai mare festival. Vreau să vă spun că cine face o comparţie cu Untold, Saga, Neverase este pe traiectoria greşită, pentru că toate aceste festivaluri sunt de nişă. Au un singur gen muzical şi începe să le fie dificil să-şi aducă publicul la festival.
Anul acesta cu ce se va remarca Festivalul ? Care este genul muzical de referinţă?
Anul acesta avem Muzică Latino, avem invitat unul dintre cei mai mari cântăreţi de muzică latino, avem o seară de muzică Electro pentru că nici noi nu am putut să renunţăm la această seară pentru că sunt foarte mulţi tineri şi avem o seară cu muzica de discotecă, muzica anilor 1980, chiar 1970. Poate o să vă miraţi, dar la ora actuală vinde cele mai multe bilete acest gen. Prinde foarte bine.
Ne-am gândit că fie un festival la care să poţi să mergi şi cu părinţii şi să te simţi extraordinar de bine. Nu ne aşteptăm să facem profit din primul an, dar ne aşteptăm să avem un profit mare când va deveni cunoscut.. Ceea ce ştim sigur este că vom umple hotelurile din Craiova şi asta pentru că vor veni câteva zeci de mii de turişti. Ceea ce vreau să mai spun este că vom face o promovare internaţională la festival, inclusiv în Ungaria, Serbia şi Bulgaria, de unde ne aşteptăm să vină şi mulți spectatori.
#######
Aşadar, agenda primarului Craiovei, în aceste zile, este nu încărcată, cât saturată, dar ne reprimăm orice evaluare. Ea aparţine cetăţenilor acestei urbe, realmente bine gospodărită, cum afirmă nu puţini dintre cei care o vizitează.
Interviu realizat de Marga Bulugean şi Mircea Canţăr
