Cea mai reprezentativă funcţie administrativă într-un judeţ este de bună seamă cea de preşedinte al Consiliului Judeţean, încât este adjudecată prin vot uninominal, deţinătorul ei fiind expresia unui vot popular. Că actualul Cod Administrativ nu rezervă acestei autorităţi a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean, prerogative sporite, încât hotărâri ale acestei entităţi –alese democratic- primesc avizul de legalitate al prefectului, numit de Guvern, asta este un anacronism, cred fără precedent, în spaţiul UE. Codul Administrativ –actualizat- rămâne în continuare, la orice consultare, susceptibil de multe corective. Fiindcă dacă întâmplător, actualmente, prin coaliţia aflată la guvernare (PNL-PSD) s-a încercat ca acolo unde preşedintele Consiliului Judeţean este din partea unuia din partide şi prefectul –desemnat de guvern- să fie din aceeaşi familie politică, spre a fi evitate contondenţele politice, asta contribuie la o mai bună armonizare decizională, fiind evitate contondenţele politice prin cunoscutele lor forme de manifestare. Sigur că există şi posibilitatea ca odată ales preşedintele Consiliului Judeţean, din partea unei formaţiuni politice, solicitudinea lui faţă de primarii de aceeaşi culoare politică să fie una mai flexibilă, teză deloc exclusă, care şi explică migraţia de care avem cunoştinţă, deşi în virtutea unei experienţe de acum accentuată, toate exagerările consacrate, la un moment dat, s-au aplatizat. Un preşedinte de Consiliu Judeţean ideal trebuie, înainte de toate, să cunoască până la detaliu infrastructura şi problemele specifice fiecărei localităţi, pentru a putea interveni, în măsura cuvenită şi permisă de legislaţia în vigoare, în corectarea unei stări de lucruri. Şi sunt multe de făcut, imposibil de realizat într-un singur mandat. Bilanţul actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, am mai spus-o, este nu doar robust, cât de excepţie, prin volumul investiţiilor derulate. O ştire deloc banală, culeasă chiar de pe pagina de socializare a sa: primele piese de mobilier, pentru dotarea şcolii gimnaziale din comuna Vârvoru de Jos au fost livrate, în cadrul proiectului cu fonduri europene pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a 30 de unităţi de învăţământ preuniversitar şi unităţi conexe. Vârvoru de Jos este doar una dintre cele 25 de localităţi care beneficiază de acest proiect, câştigat de Consiliul Judeţean Dolj, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care premite modernizarea unităţilor de învăţământ în special din mediul rural. Dotările finanţate prin acest proiect includ echipamente digitale pentru 26 de laboratoare de informatică, echipamente digitale pentru organizarea învăţământului în mediul virtual în 345 săli de clasă, mobilier specific şi material didactic pentru 13 laboratoare multidisciplinare ş.a.m.d.. Valoarea totală eligibilă a proiectului depăşeşte 17 milioane lei. Acest deziderat major –şcoli moderne în tot Doljul- nu s-a realizat printr-un bătut din palme, cum nu s-au realizat nici drumurile modernizate, din fiecare localitate, nici cei 200 km de drumuri judeţene modernizate cu fonduri europene, nici Galeria „Constantin Brâncuşi”, nici Casa Monument istoric transformată în Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, nici culele Brabova şi Cernăteşti, nici Casa Memorială „Amza Pellea”, nici terminalul extins pentru Aeroportul Internaţional Craiova. Alte mari proiecte, precum un velodrom indoor, modernizarea Spitalului de Pneumoftiziologie Leamna (singurul specializat în tratarea tuberculozei), predat deja Companiei Naţionale de Investiţii, un centru de pediatrie şi oncologie pediatrică ş.a.m.d., urmează a fi materializate. Cu alte cuvinte, mai clar, campania electorală actuală a început în urmă cu… aproape 4 ani. Acum doar se poate trece în revistă ceea ce s-a înfăptuit şi ceea ce se mai află în aşteptare. Şi abia de la marginea acestor lucruri pot începe şi comentariile pro şi contra. Cum este, altminteri, şi firesc.
