Partidul conservatorilor bulgari, denumit Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană (GERB), al fostului premier, Boiko Borisov (54 de ani), obligat să demisioneze în iarnă, sub presiunea străzii, este dat drept câştigător al alegerilor legislative anticipate de duminică, potrivit mai multor sondaje la ieşirea de la vot. Partidul ar fi obţinut 31% din sufragii, iar principalul său rival, partidul socialist (PSB), ex-comunist, 27,34%, după numărarea a 70% din buletine. Este pentru prima dată în Bulgaria când un partid este reales, de la căderea regimului comunist. Aceste rezultate, dacă rămân definitive, nu vor putea conferi o majoritate parlamentară conservatorilor şi formarea unui guvern de coaliţie se anunţă dificilă, confruntarea din campania electoralăm, dar şi anterior, lăsând urme adânci. Comisia electorală a mai confirmat ieri, în afara micii victorii a conservatorilor GERB şi faptul că în afara acestora şi a socialiştilor, PSB, doar două alte partide au atins pragul necesar, de 4%, pentru intrarea în parlament: Mişcarea pentru drepturi şi libertăţi (MDL) – minoritatea turcă, creditată cu 9,15% din voturi, şi partidul naţionalist şi xenofob Ataka, 7,6%. Conservatorii n-au, aşadar, majoritatea în parlamentul de 240 de locuri şi toate partidele exclud o alianţă cu GERB. Tsvetan Tsvetanov, numărul doi al GERB, este acuzat de delicte comise de angajaţi ai Ministerului de Interne, la care deţine portofoliul. Scandalul a alimentat climatul tensionat într-o ţară în care sistemul judiciar este sub supravegherea UE. Ataka a susţinut, un timp, GERB-ul la formarea unui guvern minoritar, în 2009. O mare coaliţie între socialişti şi GERB pare în afara oricărei discuţii. În schimb, principalele partide de opoziţie, PSB şi MDL, ar putea avea împreună 120 de voturi şi schimba tot. Aşadar, dacă GERB eşuează în formarea unui guvern, mandatul va fi încredinţat socialiştilor. Aceştia s-au declarat pentru un larg consens şi un guvern anti-criză alcătuit din experţi, în frunte cu economistul lor, fost ministru de Finanţe (2005-2009), Plamen Oresharski. După manifestările din iarnă, bulgarii au votat fără mai iluzii. Campania electorală a fost deturnată de la ceea ce aşteptau alegătorii, centrându-se pe scandalul ascultării ilegale a telefoanelor, la care s-au pretat conservatorii. Participarea la vot a fost de 50% la 6,9 milioane de alegători, faţă de 60,2% în urmă cu patru ani. Dacă nici un guvern nu poate fi format, Cabinetul interimar condus de diplomatul Marin Raykov rămâne în funcţie până la noi alegeri, posibile în toamnă. Un scenariu care n-ar face altceva decât să agraveze situaţia economică a ţării, în care creşterea n-a atins 0,8% anul trecut, iar o persoană din cinci n-are loc de muncă, potrivit cifrelor oficiale. Bulgaria este considerată una dintre cele mai sărace ţări ale UE. În februarie a.c., manifestările violente contra corupţiei au provocat demisia lui Boiko Borisov şi organizarea scrutinului cu două luni mai devreme faţă de data prevăzută. Comisia Europeană (CE) a anunţat ieri că nu se poate pronunţa asupra corectitudinii acestor alegeri, din moment ce numărătoarea voturilor nu s-a încheiat, dar aşteaptă să primească în această săptămână informaţii privind investigaţia declanşată după descoperirea a 350.000 de buletine de vot ilegale la o tipografie din Kostinbrod sâmbătă, în preziua alegerilor generale anticipate din Bulgaria, după cum a declarat ieri Pia Ahrenkilde-Hansen, purtătoare de cuvânt a CE. Parchetul bulgar a anunţat că în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă au fost depistate 350.000 buletine de vot într-o tipografie care avusese contract cu guvernul pentru imprimarea documentelor.
