Zilele acestea se discută din ce în ce mai mult despre viitorul politicii de coeziune, despre bugetul European şi se întorc pe toate feţele cele trei scenarii vehiculate. În urmă cu două luni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat planurile executivului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), abordând şi problematica finanţării prin intermediul fondurilor de coeziune. Primul scenariu prevedere menţinerea sprijinului pentru toate statele membre, astfel încât să fie menţinută atenţia asupra investiţiilor în domenii precum inovare, schimbare climatică, transformare industrială, sporirea abilităţilor şi educaţie. Cel de-al doilea scenariu privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European prevede sistarea sprijinului pentru cele mai dezvoltate regiuni din anumite state. Dacă ar urma să fie pus în aplicare, bugetul fondurilor de coeziune s-ar diminua cu 95 de miliarde euro, adică 8,7% din bugetul total al Uniunii. Limitarea sprijinului financiar este cel de-al treilea scenariu propus de Comisia Europeană. Astfel, fondurile de coeziune vor fi acordate cu precădere statelor din Europa de Centrală şi de Est, statelor baltice, Greciei şi Portugaliei. Ar fi salvate astfel 124 de miliarde de euro (11% din total), bani care ar putea fi redirecţionaţi către alte sectoare. Forma finală o să o aflăm în data de 2 mai şi despre ea am discutat cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
La Bruxelles se lucrează intens la bugetul European. Se discută din ce în ce mai des de o reducere la fondul de coeziune…
Decizia finală va fi pe 2 mai. Până atunci se poartă doar negocieri. Sunt foarte multe dezbateri. Din ultimele discuţii a rezultat faptul ca fondul de coeziune ar putea să scadă cu 5%. Această reducere ar putea fi suportată, dar ar trebui să vedem din ce se scade acest 5%. Se spune că din bugetul de acum. Dar dacă se va lua ca referinţă bugetul care a fost în 2011, atunci nu e bine. Bugetul de acum a fost construit pe o bază din 2011 şi după aceea s-a adăugat câte 2% inflaţie în fiecare an, până în 2020…şi atunci, în 2020 e o altă cifră, mult mai consistentă ca în 2011. Şi apoi mai sunt şi alte lucruri de lămurit.
Totuşi Juncker a lansat trei scenarii…
Ceea ce am văzut eu ca şi propunere plecată de la Jean Claude Juncker ar fi că fondul social ar trebui să fie rupt de fondul de coeziune, ceea ce 
Parlamentul European nu vrea şi atunci bineînţeles, ca fondul scade şi mai mult. Există o scrisoare a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, către comisari, ce dosare ar trebui să fie promovate, trimise către Parlament pentru a se aproba politicile. Nu mai sunt 62 de dosare ca până acum, ci 37. Aşadar, 5% nu este o mare nenorocire.
Şi totuşi ce au solicitat parlamentarii europeni ?!
Noi, parlamentarii europeni am cerut ca acest fond să se păstreze la valoarea nominală, care este acum, dar la ultima valoare a bugetului actual, însă sunt tot felul de evaluări şi trebuie aleasă varianta cea mai bună. În momentul în care există patru state care spun “o Europă mai mică, un buget mai mic…”, atunci, trebuie să ajungi la un compromis care să nu facă foarte mult deranj, Trebuie să vedem şi cine primeşte banii aceştia.
Astăzi primesc fonduri şi zonele bogate, să înţelegem, totul se împarte în mai multe felii?
Da, aşa este. Dacă se scot unele regiuni, atunci nu ar mai fi nicio problemă. Acum, de exemplu, primesc toate regiunile din Europa bani, inclusiv cele dezvoltate şi asta pentru a nu fi nimeni împotrivă. Deci, trebuie să vedem cine este eligibil ca să mai primească aceşti bani. Pe de altă parte, ne putem uita la rata de absorbţie, nu a noastră, pentru că a noastră este foarte mică. Să ne uităm per total, la nivelul Uniunii, la o rata de 100% ar fi peste ceea ce s-a absorbit în această perioadă.
Aşadar, când vom avea ceva cât de cât concret ?
Fondul de coeziune mai finanţează şi proiectele de cercetare. Dacă fondul de cercetare creşte cu 25%, atunci cumva este o compensare, că poţi să faci cercetare din fondul de la cercetare. Sunt discuţii între raportorii Parlamentului European cu consilierii comisarului european Günther Oettinger, responsabil pentru Buget . Şi eu, personal, am avut nenumărate discuţii pe această timp, însă, până la 
urmă există un punct de plecare, care este suma totală a bugetului. Cea mai aprinsă discuţie în acest moment este între statele membre, cât vor accepta să fie bugetul. Deci, cel mai bun lucru ar fi să aşteptăm până pe 2 mai când se va lămuri totul. Adică, pe 2 mai Comisia vine cu propunerea de buget, dar de aici încep negocierile între Parlament şi Consiliu.
