Întâlnirea de la Jeddah, din Arabia Saudită, dintre delegaţiile americană şi ucraineană, a fost privită ca o operaţiune de control „al daunelor” şi, în acelaşi timp, o resetare a relaţiilor deteriorate, prin cele întâmplate în Biroul Oval, de la Casa Albă, luna trecută. Reluarea dialogului pomenit s-a soldat cu o propunere de pace pentru 30 de zile, perioadă care poate fi prelungită prin acordul comun al părţilor, ridicarea pauzei privind partajarea informaţiilor şi reluarea asistenţei de securitate. Kievul clamează că nimeni nu vrea mai multă pace decât Ucraina şi urmează să-şi demonstreze poziţia constructivă şi de cooperare. Ieri, toate privirile erau îndreptate spre Moscova, unde a sosit trimisul special al preşedintelui american, Stephen Witkoff, venind de la Doha. Moscova ar fi răspuns anterior Washingtonului cu o listă de condiţii pentru implementarea unei încetări a focului din Ucraina şi restabilirea relaţiei, aşa cum s-a prefigurat în discuţia telefonică între Vladimir Putin şi Donald Trump. Însă, după cum reiese din suita de interviuri, din ultimele zile, ale lui Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, nu se modifică nimic din ceea ce ştiam: fără aderarea Ucrainei la NATO, fără trupe străine pe teritoriul acesteia, recunoaşterea internaţională a teritoriilor cucerite de Rusia, ridicarea sancţiunilor. Orice soluţionare a conflictului va trebui să ţină seama de interesele şi preocupările Moscovei, după cum a discutat telefonic Yuri Ushakov, consilierul diplimatic al lui Vladimir Putin, cu consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Mike Waltz. Care ar fi condiţiile unui armistiţiu, fiindcă fără condiţii prealabile totul pare exclus? Încetarea focului, prevăzută, nu se extinde şi în teritoriul Federaţiei ruse, vizată fiind regiunea Kursk, apoi, în timp de trei săptămâni, partea ucraineană trebuie să se aşeze la masa negocierilor şi, nu în ultimul rând, toate livrările de arme în acest interval de timp trebuie oprite. Ruşii cer garanţii clare din partea SUA şi UE, pentru cele 30 de zile, că partea ucraineană nu va încălca cele stabilite. După recucerirea oraşului Sudzja, din regiunea Kursk, şi regresul major al ofensivei Kievului, ruşii nu dau deloc semne de slăbire şi îşi continuă avansul. Cu toate acestea, lucrurile rămân incerte. Mai ales că echipamente militare americane, destinate Ucrainei, au revenit miercuri la graniţa cu Polonia, ceea ce irită Moscova. S-ar putea mulţumi Vladimir Putin cu o încetare a focului, care îi asigură deocamdată doar câştiguri intermediare? O Ucraină slăbită, în afara NATO, în război neterminat, care poate reizbucni în orice moment, este o altă temă de discuţie. Pentru Volodimir Zelenski, lucrurile, pe de altă parte, nu sunt deloc mai simple. Chiar dacă la nivel declarativ are, în continuare, sprijinul ţărilor europene, întrebarea este până când. Până la ultimul ucrainean se aude ecoul răspunsului. Până acum a reuşit să răsucească Occidentul, deşi n-are de gând să organizeze alegeri prezidenţiale şi vede modalitatea de a pune capăt războiului doar prin stabilirea unei păci juste, cuprinzătoare şi de durată, care în interpretarea sa nu înseamnă altceva decât recucerirea teritoriilor pierdute. În fine, nu putem exclude din discuţie faptul că Donald Trump este presat de timp, având în vedere politica internă din SUA. Dacă nu reuşeşte să obţină rezultate rapide şi evidente în acest an, aşa cum a promis, atunci democraţii vor avea „muniţie” la îndemână în alegerile intermediare de anul viitor.
