O încrâncenare pe viaţă şi pe moarte, care va continua până la finalizarea tuturor anchetelor, indiferent de rezultatul lor, a agrementat primul an de mandat al preşedintelui Donald Trump, fără a-i afecta vizibil tonusul. Şi, deloc nefiresc, preşedintele american a dezvăluit deja sloganul de campanie electorală pentru 2020, aflată oricum departe. Dacă sloganul „America great again” („America măreaţă din nou”) a ocupat un loc central în campania electorală victorioasă din 2016, sâmbătă, 10 martie a.c., a fost dezvăluit viitorul slogan de campanie „Keep America great”, în traducere directă „Să păstrăm America măreaţă”. Anul întâi de mandat a fost unul tensionat, sub presiunea teribilă a media, dar nici Donald Trump nu a rămas dator. A simţit miza maximă a confruntării – punerea sa sub acuzare, urmată de o îndepărtare de la Casa Albă, perspectivă neconturată – şi nu a cedat. S-a arătat chiar excesiv de ofensiv, în spaţiul virtual. Comisia de informaţii a Camerei Reprezentanţilor, înfiinţată pentru a ancheta interferenţa rusă în campania prezidenţială din 2016 şi-a finalizat raportul şi îl exonerează pe preşedintele american de orice coliziune cu Kremlinul. Dacă se confirmă că Rusia a avansat „măsuri active”, pentru a interveni în campanie, Moscova nu a căutat să-l ajute pe Donald Trump şi texanul Michael Conaway, şeful comisiei, subliniază absenţa probelor contrare. Majoritatea republicană din comisie a refuzat solicitarea minorităţii democrate de a mai fi audiaţi şase noi martori, după trecerea în revistă a 300.000 de pagini de documente. Raportul final are 150 de pagini şi conţine 25 de recomandări privind cybersecuritatea şi alegerile. Donald Trump nu a încetat să reitereze că nu a avut „nicio coliziune” şi că este victima „unei vânători de vrăjitoare”. Senatul nu a încheiat încă ancheta parlamentară separată, dar aici minoritatea colaborează cu majoritatea, în elaborarea unui raport comun, în timp ce procurorul special, Robert Mueller, accelerează ritmul, după ce a inculpat deja 4 americani şi 13 ruşi, unul apropiat de Vladimir Putin, negociindu-se în prezent audierea preşedintelui, care se arată disponibil în pofida reticenţelor avocaţilor. Campania rusă de destabilizare a alegerilor prezidenţiale americane, finanţată cu milioane de dolari, se spune, ar fi debutat în 2014, potrivit actului de acuzare al procurorului Mueller. Cu toate acestea, „Rusia Gate” este departe de a se încheia. Într-un interviu, pe canalul de televiziune NBC, acordat lui Magyn Kelly, difuzat vineri, Vladimir Putin s-a amuzat, afirmând că: „Ei sunt ruşi, de acord, însă nu sunt funcţionari de stat. Şi ce dacă sunt ruşi? Există 146 milioane de ruşi.”. Vladimir Putin a salutat calităţile de leadership ale lui Donald Trump, dar a spus că acestea trebuie judecate de poporul american. „Cine poate crede că Rusia, la mii de kilometri distanţă, (…) a influenţat rezultatul alegerilor? Nu găsiţi ridicol? (…) Daţi-mi un document. De ce aţi decis că autorităţile ruse, inclusiv eu, am dat permisiunea să se facă asta. Voi vă interferaţi constant în viaţa noastră publică. Noi nu avem media globală pe care o aveţi voi, noi avem doar Russia Today”. Dar nu e o noutate ceea ce afirmă preşedintele rus, fiindcă aceeaşi declaraţie a mai avut-o. Cu toate acestea, procurorul special Robert Mueller, se leagă mai nou, potrivit „Washington Post”, de o invitaţie scrisă, adresată de Donald Trump lui Vladimir Putin, în 2013, pentru a asista la un concurs „Miss Univers” a cărei proprietate o deţinea, organizat la Moscova. Vladimir Putin nu a onorat invitaţia şi Donald Trump, pe atunci doar un om de afaceri, unul din cei mai bogaţi ai Americii, care organiza concursuri de frumuseţe cu cele mai frumoase femei ale lumii, şi-a exprimat decepţia. S-au încercat speculaţii, pe seama prezenţei magnatului american la Moscova. Ieri, Donald Trump, printr-o mutare care a surprins planeta, s-a despărţit de şeful diplomaţiei americane, Rex Tillerson, înlocuindu-l cu şeful CIA, Mike Pompeo, în perspectiva organizării discuţiilor pe care urmează să le aibă cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la o dată şi o locaţie încă nestabilite. În locul lui Mike Pompeo a fost numită pentru prima dată o femei în fruntea CIA, Gina Haspel.
