Cazul Colţescu: Dacă am fi bătuţi în cap…

0
349

Armin Arefi a scris pentru „Le Point” un articol intitulat: „PSG – Basaksehir: le tacle (tres calcule) d’Erdogan”, în care demonstrează argumentat că intervenţia preşedintelui turc, în cele petrecute pe Parc des Princes, marţi seara, depăşeşte cadrul strict sportiv, după ce Sebastian Colţescu, într-o discuţie privată cu Ovidiu Haţegan, l-a  numit pe antrenorul secund al echipei turce, Pierre Achile Webo „acela negru”, provocând furia fostului internaţional camerunez. Refuzând reluarea jocului, jucătorii de la Istanbul Basaksehir au avut de bună seamă încuvinţarea „luată la nivel înalt”. Nu se ştie dacă intervenţia preşedintelui turc a jucat un rol decisiv. Dar se ştie că Istanbul Basaksehir este echipa sa de suflet, stadionul acesteia purtându-i numele. Supranumită FC Erdogan, această echipă din Istanbul, croită de primarul oraşului în 1990 sub numele de Istanbul Buykseshir Belediyespor, are legătură directă cu partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) a lui Erdogan. Preşedintele clubului este Goksel Gumuzdag, căsătorit cu una din nepoatele preşedintelui. Sponsorul principal –grupul privat Medipol- este însuşi medicul personal al „Rais-ului”. În fine echipa are culorile AKP. Turcia are relaţii reci, de criză deschisă cu UE, după intrarea în apele teritoriale cipriote şi greceşti pentru explorări maritime, în Libia şi Nagorno-Karabakh. Chestiunea sancţiunilor contra Turciei s-a pus la ultimul summit al Consiliului European. În acest context politic, extrem de tensionat, cele petrecute la partida PSG – Basaksehir au dat ocazia preşedintelui turc de a pune chestiunea rasismului pe tapet, numai că din 2015, războiul deschis contra minorităţii kurde şi a partidului PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat terorist, a căpătat noi accente. Sancţiunile de joi, la Consiliul European, au fost considerate de Erdogan „ilegale şi agresive”. Acesta a fost contextul. Cazul Sebastian Colţescu, inflamat peste măsură, denotă însă incapacitatea noastră, chiar baricadarea în clişee împrumutate, de a înţelege raţional că, aşa cum precizează şi preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, cu pertinenţă, anume că, deocamdată, în româneşte subtilităţile lingvistice trebuie bine înţelese. În româneşte sunt considerate ofensatoare, jignitoare noţiuni ca „negrotei, cioară, etc.” Cuvântul „negru” nu face parte din aceeaşi categorie, dar asta nu înseamnă că unii nu îl folosesc în sens peiorativ. Oricum, în acest moment, „negru” din româneşte nu are sensul lui „nigger, nigga” din engleza americană. Câtă vreme şi în engleză se foloseşte oficial cuvântul „black” pentru a denumi un afro-american, apare în titlurile unor cotidiene respectabile, nu ar trebui să ne scandalizăm. Demonstraţia de mare bun simţ a academicianului Ioan Aurel Pop este însă ocultată de „experţii” în lingvistică din cadrul CNCD care au cerut demisia Mariei Moţa –membru în colegiu- după ce aceasta l-a apărat public pe Sebastian Colţescu, întrucât a dat dovadă de “nerespectarea standardului minim de profesionalism în materie de respectarea drepturilor omului”. Într-o scrisoare trimisă Parlamentului României, PNL(!?) şi colegiul CNCD, coaliţia anti-discriminare şi alţi totalitari progresişti probează că nu au chef de adevăr, deşi filozoful şi logicianul Ludvig Wittgenstein („1914-1916 Câteva remarci asupra formei logice” – Ed. Humanitas) a impus demult ideea nominalistă că sensul cuvintelor e dat de contextul utilizării lor. În practica socială nu mai funcţionează, ne reaminteşte Ioan Buduca, logica gândirii filozofice, ci ghilotinele programelor ideologice. Nici prin minte nu i-a trecut craioveanului Sebastian Colţescu, unde se va ajunge, prin vanitatea unora care chiar se doresc tari de cap, fiindcă aşa dă bine. O mândrie europeană, mai amplă şi mai subtilă substituie şi faptul că suntem albi, că nu suntem asiatici sau africani. Orizontul e aşadar mai cuprinzător dar nu neapărat mai puţin pasional. Toată povestea se va stinge mâine-poimâine, după ce ne-a probat cum stăm cu cinetismul minţii.