Cursuri de limba chineză, la Colegiul Naţional “Elena Cuza” din Craiova

0
1153

Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova rămâne una dintre instituţiile de elită ale învăţământului preuniversitar craiovean, în primul rând, dar şi al celui naţional. Cu o tradiţie bogată în ceea ce priveşte pregătirea filologică, unitatea are parte de o nouă provocare. În urmă cu opt ani, la nivel opţional, a apărut un curs de limba chineză. De anul trecut, acesta a devenit, pe lângă opţional, şi obligatoriu, prin faptul că cei care aplică pentru el vor avea şi note trecute în catalog, cu posibilitatea ca, la Bacalaureat, să-şi aleagă, la proba de limbă străină , chineza. De curând, fiind şi Şcoală „Confucius”, Colegiul a inaugurat un cabinet ultradotat, fondurile de dezvoltare venind de la Institutul „Conficius” din Beijing, iar sprijinul va veni şi în continuare. Cea care răspunde de pregătirea elevilor este o profesoară din China, foarte volubilă, care s-a îndrăgostit de Craiova, cu atât mai mult cu cât, din cauza pandemiei, nu şi-a mai putut vizita familia.
În urmă cu puţin timp, la Colegiul Naţional „Elena Cuza” din Craiova a fost inaugurată sala „Confucius”, pentru învăţarea limbii chineze. Instituţia de învăţământ este binecunoscută pentru derularea cursurilor bilingve (engleză, franceză, spaniolă şi germană), dar acest nou curs este ceva inedit. Totul a început în urmă cu opt ani. „Am început acum opt ani, cu un curs opţional. De anul trecut, s-a trecut la un alt nivel, devenind Şcoală „Confucius”, dacă nu mă înşel sunt doar trei în România. Prin acest fapt, Institutul „Confucius” din Beijing ne-a ajutat cu 30.000 de dolari, pentru dotare, iar de acum, an de an, vor investi 10.000 de dolari pentru susţinerea procesului de învăţământ. Am trecut la un alt nivel, astfel că cei care optează pentru studiul acestei limbi, vor avea şi notele trecute în catalog, iar la Bacalaureat pot opta pentru chineză, la proba de limbă străină. Până anul trecut, am avut 80 de elevi înscrişi, iar în acest an şcolar avem 135 de copii, la două clase de a IX-a şi una de a V-a. Până în 2019, aveam şi copii care veneau să urmeze cursurile, din alte unităţi şcolare, dar, acum, din cauza pandemiei, înscrierile au fost sistate, însă, după ce vom trece peste aceste neajunsuri, vom continua înscrierile”, a precizat prof. Liviu Cotfasă, director al Colegiului Naţional „Elena Cuza”.
O tânără din China, îndrăgostită de Craiova
Cea care răspunde de întregul proces de învăţământ pe această speţă este o domnişoară venită de la Institutul „Confucius” din Beijing. Foarte tânără şi plină de viaţă, s-a îndrăgostit de Craiova, iar de la debutul pandemiei nu şi-a mai vizitat familia. Se numeşte Rachel Xu Ruyu şi este tot timpul cu zâmbetul pe buze. Este foarte deschisă dialogului, astfel că discuţia cu ea a decurs foarte bine, fără niciun fel de reticenţe, explicându-ne şi diferenţele între sistemele de învăţământ din cele două ţări. „O colegă de-ale mele, care era la Iaşi, mi-a spus că ar fi foarte bine să vin în România. Am venit şi m-am legat de ţara dumneavoastră. La Craiova, am găsit nişte oameni extraordinari. Şi acum, după mai bine de un an, lumea mă opreşte pe stradă şi mă întreabă cu ce mă poate ajuta. La început, la cursuri, copiii priveau cu o oarecare teamă, limba chineză, dar ulterior s-au îndrăgostit de ea. Am ales să abordăm studiul chinezei şi prin alte metode: am înglobat elemente de cultură, de tradiţie. Timp de trei luni, până la debutul pandemiei, am lucrat faţă în faţă, iar copiii au învăţat să scrie foarte frumos în caractere chinezeşti. Acum, în online, ţinem orele, iar ca să-i atragem pe elevi le punem şi pasaje muzicale, tradiţionale chinezeşti, învăţându-i şi expresii uzuale”, a spus Rachel.
Diferenţe între România şi China
Sistemele de învăţământ din cele două ţări – România şi China – sunt diferite, iar câteva dintre ele ne-au fost explicate de Rachel: „La noi, orele încep la ora 06:30, la liceu, unde avem şi ciclul gimnazial, iar la prânz avem două ore în care se ia dejunul, apoi cursurile reîncep la 14:30 şi ţin până la 17:30. Elevii au cu toţii o uniformă, specifică fiecărei şcoli, nu au numere matricole, dar fiecare are o legitimaţie. Fetele nu au voie să se machieze, nu poartă bijuterii – inele, brăţări, etc. – în urechi putând să poarte cercei, dacă sunt tradiţionali”. Ca o concluzie, rămâne ceea ce au spus atât Rachel, cât şi Liviu Cotfasă: „România şi China sunt strâns legate, au un parteneriat istoric în spate, iar tradiţia trebuie să meargă mai departe”.