Facultatea de Agronomie şi Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii din Craiova găzduiesc, în intervalul 12-13 noiembrie 2015, Simpozionul ştiinţific internaţional cu titlul „Dezvoltarea durabilă în agricultură şi horticultură”. Invitaţi de prestigiu din partea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, specialişti din ţară şi de peste hotare, dar mai ales, “stejarii” horticulturii doljene, care timp de peste cinci decenii au scris filele de poveste ale unor domenii ce, cândva, au făcut onoare României.
Ieri, în Aula Buia a Facultăţii de Agronomie a Universităţii din Craiova s-a dat startul celei de-a treia ediţii a Simpozionului ştiinţific internaţional “Dezvoltarea durabilă în agricultură şi horticultură”, manifestare de anvergură, atât prin prisma dezbaterilor provocatoare, cât mai ales prin prezenţa unora dintre întemeietorii cercetării vitivinicole de prestigiu. La deschiderea lucrărilor au fost prezenţi, în prezidiu, prof. Constatin Băducă, decan al Facultăţii de Horticultură, prof. Radu Lucian Pînzaru, decan al Facultăţii de Agronomie, prof. Mihai Nicolescu, vicepreşedinte ale Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, prof. Marian Soare, prorector al Universităţii din Craiova şi Simona Moise, subprefect de Dolj. În sală, auditoriul a fost format din specialişti ai Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară “Regele Mihai I al României” din Timişoara, ai Facultăţii de Agricultură din cadrul Universităţii Novi Sad din Serbia, ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Iaşi. Nu au lipsit cercetători din vinificaţie din cadrul Institutului Universitar al Viei şi Vinului “Jules Guyot” al UniversităţiiBourgogne din Franţa.
Adevăruri rostite “administrativ”
În partea Instituţiei Prefectului judeţului Dolj a transmis un mesaj destul de obiectiv, dezolant chiar prin francheţe, Simona Moise, subprefect de Dolj. “Pentru populaţia judeţului Dolj, agricultura reprezintă o importantă resursă, cu o zonă agricolă de peste 585 de mii de hectare destinate cultivării cerealelor, plantelor oleaginoase, legumelor şi fructelor. Deşi judeţul nostru înregistrează un important potenţial agricol, cu peste 5% din producţia naţională, având terenuri de maximă fertilitate, experienţă şi practică umană ridicate, precum şi dotare tehnică, veniturile obţinute, în prezent, din exploatarea terenurilor agricole şi din prelucrarea produselor agroalimentare se situează la u nivel mediu. În domeniul legumiculturii şi zootehniei, cu toate că judeţul nostru are o tradiţie deosebită, se constată scăderea producţiei în ultimii ani şi lipsa unor canale de valorificare optime a produselor realizate”, a precizat Simona Moise, subprefect de Dolj.
Aceasta indică şi principalele cauze care au dus la asemenea realităţi triste: rentabilitatea scăzută cauzată de fărămiţarea terenurilor, unităţile productive mici, mecanizarea redusă, forţa de muncă îmbătrânită, infrastructura slab dezvoltată, insuficienta irigare a terenurilor agricole, monocultura vegetală, promovarea insuficientă a produselor alimentare şi nealimentare tradiţionale, lipsa sistemelor de colectare a produselor agricole.
Universitatea din Craiova veghează asupra patrimoniului agricol
În baza Hotărârii Senatului Universităţii din Craiovanr. 3/26 martie a.c. s-a avizat numirea prof.univ.dr.ing. Marin Soare ca prorector al Prorectoratului 7: “Patrimoniul agricol, care coordonează Stațiunea Didactică Banu Mărăcine, Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Caracal și Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea”. Prezent, ieri, în prezidiu, universitarul a dat asigurări că va face tot posibilul ca, patrimoniul agricol universitar să se dezvolte, să atragă fonduri cu finanţare europeană şi să recâştige prestigiul de altădată. Un mesaj reconfortant a avut şi prof. Mihai Nicolescu, vicepreşedinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. “Înainte de 1989, Doljul era la ultimele poziţii la realizări, dar la planificări era primul. Oltenia este una dintre cele mai mari regiuni agricole ale României, iar Doljul este al doilea din ţară ca suprafaţă agricolă. Avem, în judeţ, o treime sol cernoziom, o treime podzol şi o treime nisip. De aceea vă transmit dorinţa de a face rezultate cât mai bune”, a precizat prof. Mihai Nicolescu.
“Vorbele te învaţă, exemplele te călăuzesc!”
Sub imperiul vechiului dicton latin “Verba docent, exempla trahunt” toţi cei prezenţi al Simpozion au omagiat personalitatea profesorilor Marin Gheorghiţă, Aurel Popa şi Aurel Preda. Pentru fiecare dintre aceşti titani ai învăţământului superior horticol craiovean s-a prezentat laudatio, care a mişcat până la lacrimi pe unii dintre cei prezenţi. Primul care a urcat pe scenă, pentru a fi felicitat pentru întreaga sa carieră de cercetare, a fost prof.dr. Aurel Preda. Cei 85 de ani ai săi nu au făcut decât să dea de gândit tinerei generaţii prezentă în sală că, fără trudă, pasiune şi îndrumători oneşti, nici o carieră ştiinţifică nu poate fi clădită. “În 1961 am fost angajat, prin concurs, la solicitarea eminetului profesor universitar Liviu Pop. Am fost asistentul domniei sale lucrând sub îndrumarea sa mulţi ani. O perioada am lucrat şi cu profesorul Buia, al cărui nume îl poartă această aulă şi Grădina Botanică din Craiova”, au fost câteva dintre cuvintele prof.dr. Aurel Preda, care nu mai au nevoie de nici un comentariu având în vedere anvergura profesională a celor la care a făcut referiri.
“Am avut onoarea de a fi asistentul celui care a pus bazele oenologie”
Decanul Facultăţii de Horticultură, prof. Constantin Băducă, a avut ocazia să prezinte câteva fragmente din filele de viaţă ale prof. Marin Gheorghiţă. Un destin, o carieră şi un model de urmat pentru toţi dintre noi.“Am avut onoarea să fiu primul şi singurul asistent al profesorului Ştefan Teodorescu, cel care a pus bazele oenologiei în România. Sunt dezamăgit, că învăţământul şi cercetarea nu mai sunt cum erau odată. Marele câmp experimental cu circa 50 de soiuri de vin de la Tâmbureşti nu mai există. Astăzi nisipul se mişcă sub acţiunea austrului. Am dorinţa ca Facultatea de Horticultură din Craiova să ajungă nava amiral a Horticulturii, ca atunci când avea profesorii de altădată. Şi, îmi mai doresc ca, podgoria de la Drăgăşani, ce avea 15.000 de hectare să ajungă ce era la acea vreme”, a menţionat cu nostalgie prof. Marin Gheorghiţă. Un alt omagiat, prof. Aurel Popa a ţinut să precizeze că “am copilărit atunci când oamenii nu cumpărau decât sare şi gaz, restul era produs în gospodărie”. Repartizat la prima staţiune viticolă creată în România, cea de la Drăgăşani, a simţit că aici, pe dealurile vâlcene, a fost prima universitate din viaţa sa. “Am mai înţeles că nu trebuie să renunţi la a învăţa permanent”, i-ar sfătuit prof. Aurel Popa pe cei prezenţi în sală.
Drăgăşanii, deşi reduşi numeric, rezistă
Cum era şi firesc, în pauzele dintre prezentările cercetărilor ştiinţifice, organizatorii şi invitaţii au putut degusta din vinurile celebre ale Drăgăşanilor. “Vechimea viilor la Drăgăşani se pierde în istorie, ea fiind legată de primele plantaţii ale geto-dacilor, legenda spune că Dionysos, zeul vinului, s-ar fi născut pe meleagurile noastre”, ne destăinuie ing. Sergiu Gorjean, reprezentat al SC Ferma Măgureni, din comuna Guşoeni, judeţul Vâlcea. Ne-a vorbit cu calmul prefesionistului despre cele 20 de hectare de vie, pe care cultivă soiurile Pinot Gris, Sauvignion Blanc, Tămâioasă Românească, Crămpoşie Selecţionată, Negru de Drăgăşani, Cabernet Savignon. Că se poate face o viticultură ecologică au confirmat-o în faţa specialiştilor. “Viticultură ecologică înseamnă respect şi dragoste faţă de pământ, faţă de viţă de vie şi faţă de semenii noştri, deoarece vrem să obţinem struguri gustoşi, sănătoşi şi de cea mai bună calitate, folosind doar îngrăşăminte naturale, fără fertilizatori chimici, pesticide, insecticide sau fungicide sistemice”, ne-a declarat ing. Sergiu Gorjan.
