Confederaţiile sindicale au fost convocate de reprezentanţii Guvernului pentru a li se prezenta proiectul Legii Dialogului Social, care introduce noi prevederi în privinţa organizării şi funcţionării sindicatelor, a patronatelor precum şi în ceea ce priveşte contractele colective de muncă. Liderii de sindicat nu sunt de acord cu noul act normativ, despre care spun că urmăreşte desfiinţarea activităţii sindicale şi restrângerea drepturilor salariaţilor. Aceştia au formulat o serie de propuneri, însă nici una nu din ele nu a fost acceptată de Executiv.
Prima schimbare care îi vizează direct pe sindicalişti este că liderii nu mai pot face parte din consiliile de administraţie. Potrivit proiectului legislativ, decizia de a fi prezenţi la o astfel de întrunire îi aparţine angajatorului, care poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administraţiei publice la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social. De asemenea, liderii de sindicat vor avea de ales între a renunţa la degrevarea de normă şi a fi plătiţi din cotizaţia membrilor.
În privinţa conflictelor de muncă, la articolul 194, alineatul 1, se precizează că „pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi împiedicată să îşi desfăşoare activitatea de angajaţii aflaţi în grevă sau de organizatorii acesteia”. În plus, pe toată durata participării la grevă contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, al angajatului participant la grevă se suspendă de drept.
Aceste prevederi i-au pus pe jar pe liderii sindicali din Educaţie. „Propunerile sindicatelor de negociere au fost respinse, ori nu este normal aşa într-un stat democrat. Poziţia Guvernului este una de forţă, practică politica pumnului în gură. Încearcă să scoată Contractul Colectiv de Muncă la nivel naţional, care va fi înlocuit cu contractul local. În cazul Învăţământului, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. Vor să elimine degrevările sindicaliştilor, de fapt vor să distrugă mişcarea sindicală”, a precizat Constantin Rada, preşedintele FSLI Dolj.
Contractul colectiv va fi valabil maximum 24 de luni
Liderii de sindicat nu sunt de acord nici cu noile reglementări privind contractul colectiv de muncă, care va fi valabil pe o perioadă determinată – nu mai mică de 12 luni, dar nici mai mare de 24. „Limitarea valabilităţii contractelor colective de muncă la 24 de luni nu are nici o justificare. În vreme ce pentru contractele individuale de muncă s-a prevăzut că pot fi încheiate pentru 36 de luni, iată că pentru contractele colective de muncă acest lucru trebuie să fie cât mai instabil, concomitent cu precarizarea raporturilor individuale de muncă. Instabilitatea, acesta este obiectivul urmărit prin acest gen de reglementări”, a spus Constantin Lungulescu, preşedintele sindicatului „Spiru Haret” Dolj.
