De ce ar avea nevoie Baroul Dolj de un om cu înaltă ținută morală și intelectuală a prof. univ. dr. Bianca Predescu

O personalitate distinsă, care niciodată nu abdică de la principiile sale, cu o carieră universitară ireproșabilă clădită printr-o rară autodisciplină a studiului, cu o cultură vastă, de-a dreptul impresionantă și de o generozitate excepțională. Acesta este, în puține cuvinte, prof. univ. dr. Bianca Predescu, un nume care aproape că nu mai are nevoie de nici o prezentare. Un avocat de succes, care a moștenit virtuțile profesiei din sânul familiei, Bianca Predescu și-a propus să-și dedice experiența imensă pe care a  acumulat-o și respectul de care se bucură în mediile intelectuale din țară și din străinătate instituției Baroului Dolj. De ce ar avea nevoie Baroul Dolj de un om cu înaltă ținută morală și intelectuală a prof. univ. dr. Bianca Predescu, pentru că alegerea sa ar fi o garanție a continuării activității și renumelui pe care actualul decan, prof. univ. dr. Ion Turculeanu, a imprimat-o instituției, cu consecvența a două mandate. 

– V-ați legat întreaga activitate avocățească numai și numai de Baroul Dolj.

– Sunt avocat din august 1985 şi am exercitat neîntrerupt profesia în cadrul Baroului Dolj, fiind un avocat pledant activ, din problemele curente ale oamenilor înţelegând mai bine teoria dreptului şi psihologia relaţiilor sociale. Din 1999 am fost membru al Comisiei de Disciplină, iar din 2003 sunt membru al Consiliului Baroului. În tot acest timp, am desfășurat multe acţiuni pentru conservarea şi reabilitarea bunurilor din patrimoniul Baroului, privind primirea în profesie şi învăţământul profesional, pentru omagierea profesiei şi evidenţierea rolului femeilor în avocatură, pentru derularea diverselor acţiuni cu caracter profesional şi cultural, am promovat imaginea Baroului Dolj şi rolul avocaţilor, am reprezentat  instituția în dialogul cu conducerea instanţelor.

– Ați dobândit notorietate la nivelul structurilor de conducere, și ne referim aici la Uniunea Națională a Barourilor din România, unde sunteți un membru activ. Care este cea mai importantă inițiativă a dumneavoastră în cadrul Consiliului UNBR?

– Din 2011 sunt membru al Consiliului UNBR și am avut o contribuție însemnată în adoptarea Statutului Casei de Asigurări a Avocaţilor în 2012, în forma actuală. Am susținut înlăturarea virării integrale a fondului Filialelor la Casa centrală și am insistat pentru păstrarea personalităţii juridice şi a atribuţiilor Filialelor, asta în contra propunerilor structurii centrale CAA. De anul trecut, sunt membru al Comisiei privind publicitatea în profesie, alături de alți doi membri din Consiliul UNBR, dinte care vicepreşedintele Dan Oancea este principalul candidat la funcţia de Preşedinte UNBR la alegerile din vară. O altă inițiativă care cred eu că are un impact asupra activității de avocat este cea prin care am elaborat şi susţinut propunerea de modificare legislativă a Codului de procedură civilă în privinţa regularizării cererii de chemare în judecată la primul termen de judecată şi reglementarea unui recurs efectiv la hotărârile date în apel.

– Ce inițiativă veți avea din noua calitate de Decan a Baroului Dolj la nivelul Uniunii Naționale a Barourilor din România?

– Voi susține înlăturarea oricăror încercări de constituire a fondului de pensii şi asigurări de sănătate la nivel central, sens în care am acţionat deja foarte energic în cadrul lucrărilor Congresului avocaţilor 2012, voi propune revizuirea de către proximul Congres a cotelor de contribuţie la CAA, în sensul revenirii la cota de 10%, întrucât majorarea la 11% a fost dispusă temporar. De asemenea, proximul Congres trebuie să revizuiască cotele de constituire a fondurilor CAA în 80% pentru Fondul de pensii şi 20% la Fondul de asigurări sociale. O altă propunere este diminuarea de către proximul Congres, de la 4% la 2%, a cotei ce se virează din Fondul de pensii de fiecare filială la CAA Centrală pentru nevoi proprii, rezervele fiind îndestulătoare. Profesia de avocat trebuie consolidată în societate şi este nevoie să fie înlăturată orice formă de dependenţă de mediile de afaceri, cum ar fi investiţiile terţilor cu titlu profesional, care îndepărtează avocatura de la finalitatea sa socială şi o fac dependentă de economia subterană.

– O problemă a avocaților este această creșterea taxelor judiciare de timbru.

– Da, orice guvern ştie că îşi poate asigura în mod cert venituri prin creşterea, printre altele, a taxei de timbru. În ultima vreme ele au crescut enorm şi împiedică în mod cert accesul omului la justiţie, căci la un partaj succesoral, când ai deja un drept legal recunoscut la moştenire, este absurd să mai pretinzi timbru judiciar de 3.000 lei sau mai mult. Statul îi îndepărtează pe oameni de justiţie, şi astfel pierde încrederea omului în puterea şi rolul statului, care în loc să îl sprijine, îl loveşte. Dar, asta este !  Atât s-a putut înţelege de cei care au decis aşa. Şi nici nu au ţinut seama că toate li se vor întoarce împotrivă. De! După priceperea fiecăruia… De fapt, au fost mai multe greşeli făcute în ultimii ani. Când ai criză economică din care îţi este foarte greu să ieşi nu te apuci să schimbi legislaţia de bază, codurile civile şi penale, ca să perturbi şi mai mult societatea, care încercă să îţi găsească o stabilitate. În ultimii ani, mediul politic nu a fost favorabil ocrotirii profesiei şi nici conducerea centrală a UNBR nu a reuşit să susţină interesele marii majorităţi a avocaţilor. Creşterea taxelor judiciare de timbru, modificările legislative majore, date de adoptarea noilor coduri în materie civilă şi penală, cât şi creşterea competenţelor notariale au îndepărtat oamenii de justiţie şi au limitat rolul avocatului în societate.

– Aveți o carieră universitară remarcabilă la Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Craiova și nu este întâmplător faptul că unii cei mai buni studenți ai dumneavoastră sunt acum colegi la Baroul Dolj.

– Mi-am început activitatea didactică la 1 octombrie 1990, ca membru fondator al corpului academic. Între anii 2000 și 2004, am deţinut funcţiile de șef de Catedră „Drept privat” şi membru al Senatului Universităţii din Craiova. Prin prisma acestei calităţi mă bucur că am avut un rol în formarea tinerilor jurişti, mulţi dintre ei fiind astăzi avocaţi ai Baroului Dolj. Am fost şi sunt un profesor corect, care i-a învăţat pe tineri cât de importantă este munca şi afirmarea de sine. De asta au nevoie în profesie şi în viaţă, alături de puţin noroc şi afecţiune, care îţi dau putere.

– Luați parte activ la viața comunității locale. Am constatat că sunteți chiar unul dintre cei mai conștiincioși și implicați consilieri din Consiliul Local Municipal Craiova, care, prin prisma faptului că vă țineți cu regularitate toate audiențele cu cetățenii, îi și ajutați cu tot felul de propuneri.

– Din 2004 sunt membru al Consiliului Local al Municipiului Craiova, desfăşurând în primele două mandate o activitate susţinută de iniţiere a mai multor proiecte de hotărâri, toate de interes general. Mă bucur că sunt cunoscută de craioveni ca un om corect, care susţine doar interesele cetăţenilor şi un bun profesionist. Cine a spus că e bine să te aşezi la colţul străzii lângă un stâlp şi să vezi cine te salută a avut dreptate. Mie mi se întâmplă să fiu salutată de mulţi oameni pe care nu îi cunosc personal, dar sunt craioveni ca şi mine, le răspund şi chiar stăm de vorbă.

– Avocatura este o frumoasă tradiție în familia dumneavoastră…

– Sunt a treia generaţie de avocaţi,  bunicul meu George Demetrescu Miulescu fiind avocat de prestigiu în perioada interbelică, autorul monografiei „Istoria Baroului Dolj  1864 – 1928”, ambii părinţi fiind avocaţi în Baroul Dolj după 1950, tatăl  – Ion Predescu – după 1990 senator şi judecător Curtea Constituţională. Am spus-o şi o spun iar: până în 2004, cât a fost tata în Senat, nu am avut grija reglementării profesiei şi a legilor în general, pentru că era acolo cineva care se gândea la ele înaintea noastă. Abia apoi am început să vedem cum e când nu ai cui să îi spui cum stau lucrurile în mod corect, pentru toţi. Da, eu am crescut într-o familie pentru care profesia este o credinţă, iar apărarea drepturilor semenilor tăi este o demnitate,  că există valori de la care nu poţi abdica niciodată.

– Candidați pentru funcţia de Decan al Baroului Dolj. Cu ce proiecte veniți?

– Pentru că pe foarte mulți tineri avocați îi cunosc încă de pe băncile facultății, îi voi antrena în activitatea organelor de conducere a profesiei şi la organizarea diferitelor acţiuni ale Baroului. Voi continua demersurile pentru a le asigurarea avocaților spaţiul corespunzător în cadrul instanţelor, cu dotări pentru studiu şi dialogul cu clienţii, dar fără închirierea de spaţii în clădiri învecinate care ar aduce niște costuri suplimentare de dotare şi întreţinere. Trebuie să fie continuat dialogul instituţional cu conducerile instanţelor privind deontologia profesională, programul şi condiţiile de desfăşurare a activităţii şi dialogul trebuie extins în relaţia cu conducerile parchetelor şi penitenciarelor din raza Curţii de Apel Craiova.

– Pentru că tot ați amintit de instanțe, cum vedeți, pe viitor, relația profesională dintre avocat și magistrat?

– Înainte de ’90 relaţiile erau altele, este adevărat că ele se desfăşurau sub „supravegherea” partidului, dar cel puţin profesional erau corecte. Ne respectam reciproc şi aveam cel puţin o dată pe an o conferinţă profesională comună pentru avocaţi, judecători şi procurori, cu dezbateri foarte interesante, fiind un câştig pentru toţi. În programul meu am propus să organizăm simpozioane şi mese rotunde cu judecătorii şi procurorii, mai ales pe teme de interes comun legate de aplicarea noilor coduri în materie civilă şi penală, pentru că simţim cu toţii nevoia unui astfel de dialog. Pe de altă parte, vreau să organizăm dezbateri pe teme de interes comun cu profesionişti din domeniul administraţiei publice, cadastru şi publicitate imobiliară, fiscalitate, registrul comerţului, bănci şi societăţi de investiţii financiare, adică în domeniile în care avocatura interferează profesional.

– Din postura de Decan, ce veți face pentru corpul de avocați ai Baroului Dolj?

– Cred că trebuie să mergem mai departe cu demersurilor întreprinse împotriva persoanelor care exercită fără drept profesia de avocat, să apărăm profesia noastră în raport cu activităţile concurenţiale. Baroul Dolj este o instituţie puternică şi banii trebuie să fie folosiți strict în interesul avocaţilor şi profesiei, în condiţii de transparenţă decizională şi raport financiar periodic. Programul de funcţionare al Serviciului de Asistenţă Juridică trebuie perfecționat. Propun şi creşterea rolului Centrului teritorial INPPA Craiova şi a Asociaţiei Tinerilor Avocaţi, prin asocierea cu alte instituţii pentru realizarea de programe cu finanţare europeană.

– Baroul Dolj a început să aibă, în ultimii ani, și o imagine de instituție-vector în societate, și asta datorită întâlnirilor și seratelor culturale organizate sub patronajul instituției.

– Cred că cele mai importante sunt evenimente la care vin alţii la noi, cum sunt manifestările dedicate Zilei Avocatului român şi femeilor avocat, serbările de Crăciun și balurile, competiţiile sportive. Sunt importante şi evenimente la care ne ducem noi, precum recitalurile şi spectacolele de teatru, concertele şi spectacolele de operă, cunoscute ca „Toamna culturală”. Îmi propun să menţin un dialog adecvat cu presa, mai ales pentru a face cunoscute acţiunile profesionale şi culturale organizate de Barou.

– Ca o concluzie, cum vedeți dumneavoastră contextul în care se desfășoară alegerile, de la sfârșitul acestui luni, pentru conducerea Baroului Dolj?

– Prin natura sa, avocatura este o profesie liberală, concurenţială, de impact social, de prestigiu personal, de anduranţă, în care eşti „singur în faţa tuturor”, care nu exclude, ci, dimpotrivă, se sprijină pe solidaritatea corpului avocaţilor, succesul şi bunăstarea fiecăruia fiind parte a prestigiului profesiei. În acest context cred eu că se desfăşoară alegerile din martie 2015. Este nevoie de o reaşezare în raporturi normale a organizării şi exercitării profesiei, de derularea ei într-un climat de respect reciproc, în concurs cu toate autorităţile judecătoreşti şi administrative. Baroul Dolj se află într-un moment foarte important, lupta dintre profesionişti şi pseudo-profesionişti fiind evidentă, interesele personale primând în raport cu cele ale profesiei, iar rolul şi locul avocatului în societate poate să scadă şi mai mult printr-o alegere „simpatică”, departe de rolul unei astfel de funcţii. De aceea, m-am înscris în această competiţie cu dorinţa fermă de a face bine colectivului şi instituţiei, punându-mi toată priceperea şi capacitatea dobândită în urma unei lungi experienţe de viaţă şi profesională în slujba colegilor mei. În momente complicate avem nevoie de astfel de oameni, „improvizaţiile” şi „şireteniile” fiind o soluţie paleativă într-o societate îndestulată, care nu duce grija zilei de mâine, ca la noi. Am încredere în înţelepciunea colegilor mei, care au văzut şi trăit multe, îi cunosc bine pe oameni şi de aceea votul lor nu poate fi manipulat. Pe de altă parte, toţi sunt oameni pe picioarele lor, nu le poţi cerşi votul şi nici promite irealizabilul. Alegerile la Baroul Dolj sunt cele mai deschise, cele mai libere, de aceea sunt şi cele mai grele, dar şi cele mai frumoase. Toţi avocaţii ştiu asta. Să fie o zi fastă cea de 14 martie 2015!

Interviu realizat de LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN