Ştirea că fiecare angajat al primăriilor şi consiliilor judeţene care au primit, vreme de mai mulţi ani, suplimente salariale cuprinse între 400 şi 800 de lei au fost declarate ilegale, şi că banii trebuie returnaţi, a căzut ca un trăsnet pentru oamenii, care au şi aşa salarii mizerabile. Fiecare angajat ar trebui să scoată din buzunar aproximativ 15.000 de lei plus penalităţi, şi asta pentru suplimentele primite doar în 2009 şi 2010. Înmulţit cu 250.000, numărul funcţionarilor din primării şi consilii judeţene, suma pe care ar trebui să o strângă Guvernul este de aproape un miliard de euro. Problema returnării sporurilor salariale nu este una nouă, şi naşte foarte multe contradicţii.
Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, sporurile acordate angajaţilor din primării şi consilii judeţene au fost ilegale. Asta deşi banii au fost daţi în urma unor contracte colective de muncă şi au primit avizul de legalitate al prefecturilor şi chiar al Ministerului Muncii. Unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut noul şef al guvernului a fost să se intereseze câţi bani are de recuperat. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut, la finalul lunii trecute, tuturor primăriilor şi consiliilor judeţene să-i comunice situaţia exactă a angajaţilor şi sumele pe care aceştia trebuie să le înapoieze. De asemenea, şeful executivului vrea să ştie şi cine a contestat în instanţă decizia de returnare a banilor. Se pare că toate primăriile au primit deja deciziile de imputare de la Curtea de Conturi, dar multe au făcut apel la instanţe.
„Deciziile instanţelor trebuie respectate”
Tema recuperării a aproape un miliard de euro, reprezentând sporuri acordate ilegal bugetarilor în decursul anilor 2005 – 2008, a apărut şi în 2010. Cei care au contestat imputările Curţii de Conturi în contencios administrativ au câştigat. Atunci Nicolae Văcăroiu, preşedintele Curţii de Conturi, spunea că deciziile magistraţilor sunt în contradicţie cu ceea ce a stabilit Curtea Constituţională. „Curtea Constituţională a decis că instanţele de judecată nu pot stabili drepturile salariale din sectorul bugetar. Aceste drepturi pot fi stabilite doar prin lege. Cu toate acestea, ne confruntăm acum cu o mare problemă, întrucât magistraţii continuă să dea, pe bandă rulantă, decizii în contradicţie cu ceea ce a stabilit Curtea Constituţională. Chiar şi în aceste condiţii, deciziile instanţelor trebuie respectate. Este un important conflict de drept juridic şi constituţional”, declara Nicolae Văcăroiu în 2010.
„Curtea de Conturi nu interpretează decizii judecătoreşti”
Ministrul Finanţelor din 2010, Sebastian Vlădescu, întrebat cum interpretează Curtea de Conturi legalitatea sporurilor acordate prin sentinţe judecătoreşti, a replicat: „Curtea de Conturi nu interpretează decizii judecătoreşti, deciziile instanţelor se aplică, din acest punct de vedere Curtea de Conturi nu are autoritate”. Acordarea acestor sporuri s-a realizat în 4 moduri: pe baza de contract/acord colectiv de muncă; pe bază de dispoziţii/decizii ale ordonatorilor principali de credite (primari/ preşedinţi ai consiliilor judeţene); prin hotărâri ale consiliilor locale/consiliilor judeţene; prin punerea în aplicare a sentinţelor judecătoreşti prin care fie se recunoaşte legalitatea plăţii anumitor drepturi pe o anumită perioadă de timp şi uneori şi în continuare, fie se recunoaşte legalitatea’ contractelor/acordurilor colective de muncă în care se prevede acordarea unor asemenea drepturi.
„S-a constatat o practică neunitară din partea instanţelor de contencios administrativ”
În raportul Curţii de Conturi se insistă pe faptul că instanţele de contencios administrativ au avut o practică neunitară, şi au dat câştig de cauză salariaţilor: „În cauzele rezultate ca urmare a atacării în instanta a deciziilor Curţii de Conturi cu privire la măsurile dispuse, de regulă, aceste instanţe au dat câştig de cauză salariaţilor, invocând dreptul la negociere al salariaţilor, fără a lua în considerare obligaţia ordonatorilor de credite de a respecta prevederile legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. S-a constatat o practică neunitară din partea instanţelor de contencios administrativ în judecarea acţiunilor care au ca obiect legalitatea acordării diverselor drepturi pecuniare în contradicţie cu deciziile Curţii Constituţionale. În cele mai multe cazuri, deciziile Curţii de Conturi vizând recuperarea sumelor aferente acestor plăţi nelegale au fost anulate în instanţă”. Un exemplu unde salariaţii şi-au câştigat în instanţă sporurile salariale este la Constanţa. După ce Curtea de Conturi a decis că acordarea de sporuri este ilegală, şi le-a anulat pe anul 2008 şi 2009, peste 600 de angajaţi ai Primăriei Constanţa au contestat decizia la Curtea de Apel Constanţa, la instanţa de administrativ contencios. Magistraţii Curţii de Apel Constanţa le-au dat câştig de cauză, iar funcţionarii şi-au primit sporurile restante. Constanţa nu este singurul exemplu în acest sens.
