Având alături cel mai solid partid din România / Administraţia craioveană, slalom eficient printre promisiuni şi fapte

0
415

Munca în administraţia locală, în primul rând ca edil, este una dintre cele mai solicitante. Nu puţini sunt cârcotaşii care îşi dau cu părerea prea uşor despre politică, la fel cum o fac şi despre fotbal, deşi nu au alergat de zece ori în viaţa lor. Alegerile la Primăria Craiova au fost câştigate graţie voturilor alegătorilor. Sună a truism, dar trebuie înţeles că promisiunile făcute în campania electorală sunt cele care devin, ulterior, grila de măsurare a competenţei. Lucrurile nu au fost uşoare pentru actualul primar. Vechile proiecte au fost finalizate pe mandatul Liei Olguţa Vasilescu, deşi, câteva dintre ele sunt inutile. Scorul obţinut de aceasta, prin implicarea în activitatea de partid la celelalte alegeri importante, a făcut ca nici o uşă de la Bucureşti să nu rămână închisă, atunci când s-a pus problema rezolvării unor situaţii administrative. Craiova a primit, trebuie să o recunoaştem, cea mai mare infuzie de modernitate din ultimii 25 de ani. Două mandate cu ultimul dinozaur politic local – Vasile Bulucea, ulterior alte două, chiar dacă ultimul nefinalizat, ale lui Antonie Solomon şi, acum, o conducere a municipiului de către Lia Olguţa Vasilescu nu fac decât să ne arată cât de dificilă a fost arderea unor etape fireşti de modernizare a Craiovei. Un transfer eminamente de generaţie, care îşi pune amprenta pe urbe, deşi mai sunt multe de făcut.

Craiova, locul unde respirăm clipă de clipă, unde ne trăim cele mai frumoase emoţii şi dezamăgirile inerente, a intrat, iată, într-un nou an. Trăim vremuri în care cel mai mare duşman al omului – timpul – ne arată cât de tainic este acest dar al Dumnezeirii: viaţa. Prin venele noastre curge, se spune, sânge iute, de olteni, deşi istoria e mai circumspectă şi ne povesteşte de amestecuri de civilizaţii. Trăim sub acelaşi cer, într-un oraş care încearcă, din răsputeri, să renască. Nu este deloc uşor. Craiova, vechiul târg de odinioară, locul de origine al unor personalităţi precum scriitorul Titu Maiorescu, astronomul Nicolae C. Coculescu, doctorul Dimitrie Gerota şi fostul preşedinte al Ligii Naţiunilor, Nicolae Titulescu, ca să ne oprim doar la câţiva mari deschizători de drum, îşi caută busola într-o societate cu multe tare, dependentă aproape în totalitate de decizii hipercentralizate.

Cronologia unei administraţii locale în profil generaţional

Multă vreme catalogată ca aparţinând fiefului celui mai mare partid din România, PSD, adică „zona roşie”, Craiova şi Dolj, în ansamblul său, au trebuit să ţină pasul cu provocările momentului. Ne-am lamentat tot timpul că, multă vreme, pe fotoliul de primar a stat răposatul Vasile Bulucea! A fost grav, dar a fost numai şi numai rezultatul votului. Când alte mari municipii ne-o luau înainte, noi bălteam închistaţi în paradigme apuse, cu oameni trimişi în lada istoriei de evenimentele din 1989. Dar nimic mai adevărat decât faptul că 8 ani am avut ce am ales. A urmat un transfer de generaţie. Antonie Solomon, o personalitate la polul opus predecesorului, prea puternică, frecventabilă de oameni cu deschidere, cu un culoar larg de vizibilitate în centrele de putere din Capitală. Totuşi, când la Deva se amenaja al treilea mare sens giratoriu, abia atunci se punea problema unui studiu de fezabilitate în Craiova pentru fluidizarea circulaţiei prin intermediul sensurilor giratorii. În administraţie, ca în sport! Marile proiecte ale municipiului au fost elaborate şi puse în practică pe mandatului unui antrenor, dar finala o joacă altul! A urmat mandatul actualului primar. Un plus din punct de vedere al generaţiei. Semn că şi Craiova a înţeles că istoria se construieşte sub ochii săi.

Tenacitate înainte de toate

  Nu puţini au fost cei care au crezut că o femeie la conducerea Craiova va fi floare la ureche. Imediat au avut ocazia să se convingă. Modernizarea municipiului, fie ea şi prin impunerea unor standarde la magazinele de cartier, a scos la iveală un lucru incontestabil: patronii aveau bani să-şi îmbunătăţească spaţiile comerciale, dar fără o măsură coercitivă nu ar fi făcut-o vreodată. A urmat reţeaua de apă. În perioada iulie 2012 – ianuarie 2016 s-au realizat, în municipiul Craiova, 92 km extindere reţea apă şi 4.500 branşamente (gospodarii locative) în următoarele locaţii: Zona Izvorul Rece, Zona Industriilor, Zona Rovine II, Zona Brestei, Zona Faţa Luncii, Zona Lascăr Catargiu, Zona Romanescu, Zona Veterani, Zona Gârleşti, Zona Bariera Vâlcii. Până în luna iunie 2016, municipiul Craiova va atinge un grad de acoperire de până la 98% pentru serviciile de apă potabilă, rămânând câteva alei pe care cetăţenii nu au întreprins demersurile legale pentru intrarea acestora în domeniul public.

Cantitatea de apă şi săpun, indicele forte al civilizaţiei

În perioada iulie 2012 – ianuarie 2016 s-au realizat 75 km extindere canalizare, reprezentând 15% din necesarul de canalizare în Craiova, în următoarele locaţii: zona Romaneşti, zona Bariera Vâlcii, zona Brestei (parţial), zona Veterani, Aleea „Elena Teodorini”, strada Gârleşti, strada Tismana, cu 4.655 racorduri de canalizare. Începând din primăvară urmează a se acoperi şi restul de necesităţi, până la 98%, dă asigurări Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova. În privinţa reţelei de canalizare, s-au realizat 5 km în zona Brestei şi zona Romaneşti (strada „Homer”). S-au eliminat, de asemenea, din facturile de plată, costurile generate cu preluarea şi transportul apei pluviale la cetăţenii municipiului Craiova.

Spitalele – cel mai puternic atu al primarului

Segmentul medical ne-a dat şi ne dă cele mai mari bătăi de cap. Banii din asigurările de sănătate merg oriunde, numai în Sănătate nu! În schimb, reabilitările mai multor secţii medicale din Craiova s-au putut face prin implicarea municipalităţii. „Astăzi (ieri – n.red.) s-a semnat contractul de reabilitare a etajelor 5 şi 6 de la Spitalul de Boli infecţioase, din Craiova. Sunt ultimele două etaje din acest spital care rămăseseră nereabilitate şi care vor fi gata în luna martie. Spitalul de Neuropsihiatrie e complet reabilitat. La fel, jumătate din secţiile Spitalului Filantropia au fost proaspăt renovate, iar celelalte se vor muta în noul spital municipal, aflat în construcţie anul acesta. Fac precizarea că aparatura, mobilierul şi instrumentarul sunt noi. Spitalul nr. 1 nu aparţine de Primărie. Am investit masiv în sănătate!”, a precizat primarul Lia Olguţa Vasilescu.

Proiecte cu probleme

Cum lucrul în echipă este doar un fals argument al celor care speră să scoată cât mai mult de la subalterni, la fel şi colaborarea municipalităţi cu câteva firme de construcţii s-a dovedit lipsită de rezultatele fireşti. Să privim numai spre Bariera Vâlcii, unde circulaţia autoturismelor este un calvar. Că firmele care au tot câştigat aici licitaţiile au dat faliment nu mai interesează pe nimeni. Locuitorii nu dau doi bani pe proceduri. Ba chiar mai dau şi un pumn în faţă, la propriu, celui care îşi bate joc de lucrări. Locuinţele de pe strada „Caracal”, a căror construcţie a pendulat între hei-rup şi stagnare, sunt o altă neclaritate. Nu şi-a dorit-o nimeni! Am fi ipocriţi, dar politica este „o mare doamnă” şi ne dă dreptul să aruncăm primii cu piatra.

Vocea partidului încă e puternică

Până de curând, conducerea administrativă a Craiovei avea o susţinere formidabilă la nivelul Guvernului. Era şi firesc, rezultatele electorale obţinute de PSD Craiova şi PSD Dolj au fost, ca întotdeauna, remarcabile. Dacă nu era „Colectiv”, poate era vreun autobuz răsturnat într-o râpă şi tot se remania Guvernul. Acum, trebuie să ne descurcăm cu ce avem. Doljul îi poate face pe mulţi politicieni, oameni cu blazon dâmboviţean, însă acum trebuie să se replieze şi să continue lupta pentru modernizare. Nu va fi uşor. Cu un şomaj la cea mai gravă cotă, cu o populaţie abrutizată de sărăcie, cu familii tot mai des revenite din Occident, cu afaceri fiscalizate fantastic de puţin în raport cu circuitul monetar din hipermarketuri, mall, case de schimb valutar, Craiova trebuie să continue să se redescopere, să renască. Avem medici foarte buni. Unii dintre ei sunt luaţi cu elicopterul să opereze în Franţa. Avem ingineri de calibru, care iau drumul Ungariei, Turciei şi promovează noi creaţii inginereşti. Mai avem şi copii talentaţi ce ne fac pentru o clipă să înţelegem că municipiul nostru are şansa să cunoască dezvoltarea. Nu se va face azi, nici mâine. Drumul va fi anevoios şi are multe necunoscute.

Rezultatele PSD Dolj la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale 2014:

  • 55,99% – 117.597 voturi PSD la nivel de judeţ (45,12% – 30.007 voturi PSD Craiova) – europarlamentare;
  • 56,04%  – 173.687 voturi PSD la nivel de judeţ (42,55% – 54.605 voturi PSD Craiova) – primul tur alegeri prezidenţiale
  • 60,60%  – 226.696 – voturi PSD la nivel de judeţ (50,47% – 78.660 voturi PSD Craiova) al doilea tur alegeri prezidenţiale

Membri PSD Dolj – 17.400, din care 6.090 aparţin PSD Craiova, 173 organizaţii locale, 17 secretari, care coordonează fiecare 10 organizaţii.