Comisia Europeană a prezentat ieri, un raport cu privire la progresele înregistrate către o uniune a securităţii efectivă şi reală, invitând Parlamentul European şi Consiliul să îşi finalizeze de urgenţă activităţile privind iniţiativele prioritare din domeniul securităţii. Pentru a menţine dinamica pozitivă stabilită de liderii UE la reuniunea informală din Salzburg, raportul prezintă iniţiativele în materie de securitate care vor fi decisive pentru finalizarea uniunii securităţii înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din mai 2019.
În ultimii 3 ani, Comisia a luat măsuri decisive pentru a înăspri normele în domeniul securităţii în interiorul UE şi la frontierele sale externe. În discursul său din 2018 privind starea Uniunii, preşedintele Juncker a anunţat că se vor lua măsuri suplimentare pentru protejarea cetăţenilor europeni – atât în mediul online, cât şi în cel offline. Cu toate acestea, tentativele de atacuri teroriste, utilizarea armelor chimice pe străzile unui stat membru şi, mai recent, atacul cibernetic contracarat asupra sediului unei organizaţii internaţionale pun în evidenţă faptul că acum, mai mult decât oricând, Europa rămâne o ţintă şi demonstrează importanţa din ce în ce mai mare a consolidării securităţii şi rezilienţei noastre comune. În acest sens, raportul reprezintă o contribuţie la discuţiile din cadrul Consiliului European din 18-19 octombrie cu privire la securitatea internă.
„Consolidarea frontierelor UE”
Chiar dacă a fost aprobată o serie de propuneri legislative elaborate de Comisie, există în continuare multe dosare importante care trebuie să fie definitivate de urgenţă, înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019. Prin urmare, Comisia solicită să se accelereze această activitate şi să se adopte cu celeritate dosarele rămase, în special dosarele identificate în Declaraţia comună, precum şi noile măsuri propuse de preşedintele Juncker în discursul său din 2018 privind starea Uniunii. „Protejarea cetăţenilor europeni în mediul online”; „Interoperabilitatea sistemelor de informaţii ale UE”; „Combaterea criminalităţii transfrontaliere”; „Consolidarea frontierelor UE”. Pentru a sprijini eforturile statelor membre de a spori securitatea în cadrul UE, Comisia a alocat, pentru perioada 2018-2019, suma de 70 de milioane EUR în cadrul Fondului pentru securitate internă (FSI), destinată finanţării măsurilor specifice în materie de securitate, inclusiv pentru: combaterea radicalizării; combaterea ameninţărilor CBRN, restricţionarea accesului la explozivii artizanali şi protejarea spaţiilor publice şi a infrastructurii critice; şi sprijinirea punerii în aplicare a normelor existente, cum ar fi registrul UE cu numele pasagerilor UE. Această sumă se adaugă celor 100 de milioane EUR puse la dispoziţie în cadrul Acţiunilor Urbane Inovatoare, inclusiv pentru protecţia spaţiilor publice
Declaraţie comună privind priorităţile legislative
Securitatea a reprezentat o prioritate politică încă de la începutul mandatului Comisiei Juncker – de la Orientările politice din iulie 2014 ale preşedintelui Juncker, până la cel mai recent discurs privind starea Uniunii, pe care l-a susţinut la 12 septembrie 2018. La 14 decembrie 2017, preşedinţii Parlamentului European, preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului şi Comisiei Europene au semnat o Declaraţie comună privind priorităţile legislative ale UE pentru perioada 2018-2019, în care au subliniat importanţa deosebită a unei protecţii mai bune a securităţii cetăţenilor prin plasarea acestei teme în centrul activităţii legislative a Uniunii. S-a acordat prioritate iniţiativelor menite să asigure faptul că autorităţile statelor membre ştiu cine traversează frontierele externe comune ale UE, să instituie sisteme de informaţii interoperabile la nivelul UE pentru securitate şi gestionarea frontierelor şi a migraţiei şi să consolideze instrumentele de luptă împotriva terorismului şi de combatere a spălării banilor.
Un răspuns eficace al UE la terorism
Activitatea Comisiei în acest domeniu se bazează pe Agenda europeană privind securitatea, care stabileşte principalele acţiuni necesare pentru a se asigura un răspuns eficace al UE la terorism şi la ameninţările la adresa securităţii, inclusiv contracararea radicalizării, consolidarea securităţii cibernetice şi suprimarea accesului la finanţare al teroriştilor, precum şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii. De la adoptarea agendei au avut loc progrese considerabile în ceea ce priveşte punerea sa în aplicare, ceea ce deschide calea către o uniune a securităţii efective şi reale. Progresele înregistrate sunt prezentate în rapoartele Comisiei, publicate periodic.
Dimitris Avramopoulos, Comisarul pentru migraţie, afaceri interne:
„Securitatea cetăţenilor noştri este şi ar trebui să rămână o prioritate pentru UE în fiecare zi. Consolidarea frontierelor noastre externe, îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi realizarea interoperabilităţii tuturor sistemelor noastre de date, precum şi protejarea cetăţenilor noştri atât în mediul online, cât şi pe teren – nu este timp de pierdut. Este momentul ca aceste promisiuni să fie transpuse în realitate, deschizând astfel calea către o uniune a securităţii efectivă şi reală.”
Comisarul pentru uniunea securităţii, Julian King:
„Fie că este vorba de utilizarea armelor chimice pe străzile noastre ori de atacuri cibernetice sponsorizate de stat, Europa se confruntă cu un pericol mai mare ca niciodată, iar europenii se aşteaptă ca noi să acţionăm. Acum este momentul să ne intensificăm eforturile pentru a finaliza activităţile noastre privind uniunea securităţii. În ceea ce priveşte terorismul, ameninţările cibernetice şi ameninţările facilitate de tehnologiile informatice, în care spaţiul online şi lumea reală intră în coliziune, precum şi în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii organizate, suntem mai puternici atunci când acţionăm împreună.”
