La nivelul ţării, între marii cultivatori de cereale, Mihai Anghel, de la Segarcea, contează ca fiind cel mai performant, graţie randamentelor mari obţinute an de an, comparabile cu cele raportate de ţările europene care „fac agricultură” de înalt nivel. În acelaşi timp, Mihai Anghel este şi un trader atestat, deţinând mari spaţii de depozitare, cifrate la peste 450.000 de tone, acum la maximum de sarcină. Dacă vom spune că Segarcea este, de dată recentă, un centru nervos al agriculturii româneşti din sudul ţării, nu vom greşi deloc. Cam 13.500 hectare grâu şi orz, spune inginerul Crinu Eremia, administrator la Oltyre şi Cervina, un specialist pe care Mihai Anghel contează de la începuturi – ceea ce e mare lucru -, s-au însămânţat în această toamnă. Interesant pare faptul că structura de soiuri pretabile, care dau satisfacţie, prin aceea că sunt rezistente la gerurile din timpul iernii, şi au însuşiri bune de panificaţie, sunt aduse din Serbia şi Croaţia (Simonida, Renesansa, respectiv Renata, Kraljica, Spanska). Ca să produci un grâu de calitate, apt să intre în competiţie, pe piaţa cerealelor, nici un rabat de calitate nu poate fi admis, acum la înfiinţarea culturilor. Pare simplu, în discuţie, e mai greu în câmp. Uneori, destule necazuri vin „din împrejurimi”, de la „vecini”, care nu respectă nici o tehnologie, găzduind astfel focare de boli şi dăunători. Pe piaţa internaţională, unde jucătorii consacraţi fac şi desfac multe, e greu să-ţi faci loc. Se vorbeşte, dar timid, de noi recorduri de producţie bătute în acest an, nu la nivelul Uniunii Europene. CIC (Consiliul Internaţional al Cerealelor) atestă că USDA (Departamentul American al Agriculturii) se aşteaptă la o producţie, niciodată atinsă, de aproximativ 2.070 milioane tone. Adică, între altele, vreo 743 milioane tone de grâu şi 1.030 milioane tone porumb, potrivit CIC. Rusia anunţă, la rândul ei, creşteri de producţie (plus 18%, adică 11 milioane tone la grâu). Ucraina de asemenea, şi chiar Turcia. În schimb, Franţa a înregistrat un recul teribil la producţia de grâu. Preţul la bursele de cereale are oscilaţii, dar, în general, în avantajul traderilor. Comisia Europeană, într-un raport recent, menţionează că producţia de porumb a suferit din cauza secetei, pentru al doilea an consecutiv, scăderile fiind de 20% în Franţa şi Germania şi de 30% în România şi Bulgaria. Ceea ce sugerează raportul Comisiei Europene este faptul că, deja, se cunoaşte totul, adică realitatea concretă, din fiecare ţară. Nu există loc pentru nici o escamontare a adevărului. Nu avem deloc o toamnă blândă, de care am fi avut nevoie şi după toate aparenţele valul de aer rece, temperaturile scăzute, chiar încurcă lucrurile. Capriciile vremii pun la încercare producătorii agricoli. De ce vorbim de grâul lui Mihai Anghel? Fiindcă într-o agricultură, fără nici o busolă, ceea ce se petrece la Cervina şi Oltyre, de la Segarcea, este de luat în seamă. Şi e bizar faptul că mimetismul nu funcţionează adecvat. Discuţia e lungă însă, şi nu e vremea ei.
