Nu mai puţin de 5.052 de români se aflau, la sfârşitul anului trecut, pe listele de aşteptare pentru un transplant de organe. 5.000 de pacienţi care speră şi aşteaptă să sune telefonul, gata oricând să capete dreptul la o nouă viaţă. De la an la an, listele de aşteptare sunt tot mai lungi pentru că numărul de donatori este infinit mai mic faţă de cel al persoanelor care au nevoie de un transplant.
La sfârşitul anului trecut, în registrele Agenţiei Naţionale de Transplant figurau 4.345 de pacienţi care aşteptau un transplant de rinichi şi 9.800 de dializaţi. În total, 684 au fost admişi pe listă în 2015, iar 15 bolnavi au decedat înainte de a fi supuşi unei intervenţii salvatoare. Pentru un transplant de ficat aşteaptă 461 de persoane, 193 fiind admişi anul trecut. 37 de decese s-au înregistrat din rândul celor care se regăseau pe listele de aşteptare. Şi pentru transplantul de cord aşteaptă 127 de pacienţi, în timp ce la pancreas sunt 119 pe liste.
În ultimii ani, România a înregistrat progrese în ceea ce priveşte transplanturile. Într-un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007-2013 – ce urmăreşte progresele înregistrate la acest capitol de statele membre –, România deţine poziţia a doua ca dezvoltare a procedurilor de transplant, după Luxemburg.
Au fost acreditate 26 de centre noi pentru prelevarea de organe
În ultimii ani, numărul de centre acreditate pentru prelevarea de organe a crescut de la 16, câte erau funcţionale, la 42. Mai mult, au devenit operaţionale spitalele Sf. Maria şi Colţea pentru transplant hepatic, respectiv transplant medular. Totodată, România a transpus Directiva Europeană 2012/25, ceea ce va permite, începând cu anul acesta, aderarea la o platformă europeană ce va uşura identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgenţe din transplant. România a adoptat împreună cu celelalte state ale Consiliului Europei „Convenţia împotriva traficului de organe”.
Au fost acreditate mai multe spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală, două centre pentru transplant hepatic (Fundeni şi Sf. Maria), patru centre pentru transplant renal (Fundeni, Cluj, Iaşi, Braşov) şi trei centre pentru transplant de cord (Târgu Mureş, Floreasca şi Institutul „C.C. Iliescu”). Spitalul Judeţean din Craiova a primit în 2013 acreditare pentru prelevare şi transplant osos, prima intervenţie având loc la începutul lunii iulie 2014. Aceste activităţi au permis salvarea vieţii unui număr important de pacienţi care necesitau transplanturi de organe, mărind longevitatea după transplant şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor transplantaţi.
Transplantul, o şansă la viaţă
În ceea ce priveşte donarea de organe, listele de aşteptare sunt destul de lungi în mai toate ţările de pe continent. În Europa, aproximativ 67.064 de persoane, cu vârste între 25 şi 60 de ani, privesc spre o şansă la viaţă. Astfel, 52.000 de pacienţi aşteaptă un transplant de rinichi, 7.000 aşteaptă un transplant hepatic, iar 3.600 aşteaptă un transplant de cord. Printre pacienţii care necesită transplant sunt cei cu afecţiuni grave ale rinichilor. Unu din zece români suferă de o afecţiune a rinichilor şi anual milioane de oameni mor ca urmare a complicaţiilor cauzate de bolile de rinichi. În contextul creşterii numărului de pacienţi cu diabet zaharat de tip II şi cu obezitate la nivel mondial, diabetul reprezintă principala cauză a bolii cronice de rinichi.
Conform estimărilor specialiştilor, diabetul reprezintă o creştere de aproximativ 12 ori a riscului de boală cronică de rinichi stadiul terminal. Gradul de afectare a funcţiei renale a persoanelor diagnosticate cu diabet creşte progresiv de la 7,3% în momentul depistării bolii până la 17,3% după cinci ani, ajungând după 15 ani la 28%. Riscul pacientului cu afectare renală rămâne unul cardiovascular în toate cele cinci stadii ale bolii cronice de rinichi, cea mai frecventă cauză de mortalitate în rândul acestora fiind cea de inimă.
