Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări contemporane. Potrivit celui de-al patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice – IPCC elaborat în anul 2007, activităţile umane – arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinţei terenurilor – contribuie semnificativ la creşterea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. “Impactul schimbărilor climatice se reflectă în creşterea temperaturii medii, cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare, creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificări în desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii. Cel mai cuprinzător studiu din Europa privind efectele încălzirii globale arată că zece judeţe ale României vor deveni aride în următoarele două decenii. Lucrarea, efectuată de specialişti de la 13 institute europene de pedologie şi meteorologie, printre care şi din România, arată că jumătatea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride. În ţara noastră, cele mai afectate regiuni vor fi, de la vest la est, Banatul, Oltenia, estul Munteniei şi Dobrogea – cu prelungire în sudul Moldovei. Modificările apărute la nivelul climei şi al solului vor avea influenţe asupra culturilor agricole. Astfel, peste 20 de ani, producţia cerealieră va reprezenta 60% din cea obţinută acum, iar acest gen de culturi se va muta în zone atipice, la nivelul Europei”, a explicat Monica Mateescu, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova. Studiul privind efectele schimbărilor climatice a avut în vedere modificările apărute deja faţă de nivelul anilor ’80 ai secolului XX şi previziuni pentru următorii 90 de ani, arătând că se manifestă deja unele schimbări care vor continua să se accentueze până la finalul secolului XXI. Sunt zone unde pământul va deveni arid, iar culturile de cereale se vor putea planta cu succes în nordul Europei, nu în sud sau centru, ca până acum. Potrivit studiului, încălzirea vremii va afecta tot continentul, dar zonele cu risc mare de deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. România este şi ea pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate. Alături de Spania, Italia şi Grecia, ţara noastră se află printre primele afectate de schimbarea vremii, manifestările urmând a fi vizibile încă din anii 2015-2025. Pericolul ca solul din aceste zone să devină arid este foarte mare, mai ales că se manifestă deja tendinţe în acest sens. Pentru a prevenii acest lucru, este nevoie de sisteme de irigaţii în toate zonele cu pericol de deşertificare, dar, mai ales, trebuie împădurite aceste regiuni. Este nevoie şi de o educare a producătorilor agricoli care să aplice tehnologii adecvate acestei situaţii de criză, care să păstreze apa în sol. Specialiştii spun că o soluţie care ar trebui avută în vedere este şi cea de adaptare a seminţelor la noua situaţie. Ar trebui efectuate cercetări pentru a găsi soiurile cele mai potrivite, care să poată rezista la călduri ridicate în timpul verii şi la geruri uscate iarna.
Sahara Olteniei – 105.000 de hectare de teren arid
La nivel de ţară, situaţia este deja cunoscută – avem 7 milioane de hectare cu risc de deşertificare, dispuse, în afara Olteniei, în Banat, estul Munteniei şi Dobrogea – cu prelungire în sudul Moldovei. Caracteristică pentru România şi, în mod special, pentru judeţul Dolj este frecvenţa mare a secetelor excesive, a inundaţiilor locale şi generale şi a eroziunii solului. În ultimul timp se constată, din păcate, din ce în ce mai frecvent, accentuarea proceselor de aridizare a climatului. În sudul judeţului Dolj, circa 105.000 de hectare de pământ au devenit aride din cauza defrişărilor masive din ultimii ani. Cele mai mari probleme au aparut în arealul cuprins între localităţile Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, zona fiind supranumită „Sahara Olteniei “. “În aceste condiţii, scutul de protecţie al pădurilor este indispensabil. Scăderea dramatică a suprafeţelor împădurite este un factor favorizant al deşertificării, ştiindu-se faptul că pădurile favorizează ploaia. În ultimii 30 de ani proporţia suprafeţelor de păduri s-a redus aproape la jumătate. Dacă în 1970 pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, în acest moment ele nu depăşesc 7% din întreaga întindere a Doljului, în condiţiile în care, la nivel naţional, media este 30%, iar în Europa – 37%. Aceasta reducere a suprafeţelor pădurilor a fost cauzată de tăierile abuzive de arbori. Acum, nici măcar o puternică pătură erbacee nu poate opri deşertificarea. Singura soluţie este reîmpădurirea acestor zone. Calculele nu dau însă mari speranţe pentru că, numai în judeţul Dolj, la o suprafaţă afectată de 105.000 de hectare, cu o medie de împădurire de 5.000 de hectare pe an, rezultă că ar fi nevoie de 20 de ani pentru împădurirea întregii suprafeţe”, a mai spus Monica Mateescu.
